Pe aceeași temă
Din păcate, vor fi dificil de recuperat aceste creanțe, marea majoritate a datornicilor sunt state cu mari probleme financiare, iar autoritățile române nu mai au cum să exercite presiuni pentru recuperarea datoriilor, scrie HotNews.ro.
De exemplu, Cuba are o creanță de 1,61 miliarde de ruble convertibile, monedă dispărută între timp, ceea permite autorităților cubaneze să refuze returnarea sumei la un curs de schimb care nu mai există.
Din suma totală de 775,8 milioane dolari SUA pe relaţia devize convertibile, 534,5 milioane dolari SUA (68,89%) reprezintă creanţe soluţionate şi reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului şi care se află în diferite stadii de încasare.
Libia
În cazul Libiei, de exemplu, negocierile au fost amânate în repetate rânduri din 1997. Au fost perioade în care partea libiană nu a respectat documente bilaterale.
Reglementarea creanţelor României din Libia a înregistrat practic o stagnare, cu toate că în perioada 2005-2008 au avut loc mai multe runde de negocieri, cele două părţi nereuşind să ajungă la nici un rezultat concret în această problemă datorită poziţiei rigide abordate de partea libiană.
Mai mult, la ultimele negocieri, partea libiană a revendicat unele pretenţii nereale, care ar fi condus la diminuarea creanţelor statului român sau chiar la transformarea acestuia din creditor în debitor.
Între timp situația politică din țară s-a deteriorat, motiv pentru care toate discuțiile au fost întrerupte. Autoritățile române nu au încotro decât să urmărească desfăşurarea evenimentelor interne, iar în condiţiile în care semnalele vor indica o posibilă reluare a discuţiilor, Ministerul Finanţelor Publice va solicita Ambasadei României la Tripoli (relocată temporar la Tunis) sprijin în rezolvarea acestei probleme.
Coreea de Nord
Banii pe care România îi are de recuperat de la Coreea de nord reprezintă jumătate de milion de dolari. Phenianul trebuia să plătească datoria prin export de mărfuri coreene între 2007 – 2011, după un acord semnat în 2002. Până în prezent, autoritățile nord-coreene nu au respectat prevederile acordului.
“Cu toate că la una dintre întâlnirile bilaterale din anul 2010, delegaţia nord coreeană a exprimat hotărârea autorităţilor de a plăti datoria faţă de România şi de a prezenta o listă de mărfuri coreene pentru export în contul acestei datorii, precum şi o listă de proiecte concrete de cooperare economică, aceste intenţii nu s-au materializat”, spune MFP.
La ultimele consultări diplomatice din luna august 2015 în care a fost abordată și problema datoriei R.P.D.Coreene față de România, directorul Direcției Relații Externe din Ministerul Finanțelor nord-coreean și-a exprimat regretul față de neplata datoriei către România, dar a motivat că această situație a fost determinată de dificultățile din economia nord-coreeană, apărute ca urmare a inundațiilor și secetei din ultimii ani, precum și a sancțiunilor impuse de SUA împotriva Coreei de Nord. De asemenea, a promis că va transmite Ministerului Finanțelor Publice din România propunerea de a fi organizată o reuniune la nivel de experți pentru identificarea modalităților de rambursare a datoriei.
Sudan
Deşi autorităţile române au întreprins în mod insistent demersuri pentru organizarea negocierilor de soluţionare a drepturilor valutare ale statului român, inclusiv cu prilejul unor vizite oficiale de nivel înalt, autorităţile sudaneze au amânat în mod constant începerea negocierilor sau nu au manifestat nicio reacţie la propunerile părţii române.
Până în prezent, statul sudanez şi-a exprimat oficial poziţia de reglementare a datoriei sale externe la nivel global, pentru toţi creditorii, sub auspiciile organismelor financiare internaţionale, invocând prezenţa Sudanului pe lista celor mai îndatorate ţări sărace şi atitudinea unor ţări, precum Cehia, de ştergere a datoriei.
În funcţie de evoluţiile politice din Sudan şi de cele internaţionale privind datoria acestei ţări, Ministerul Finanţelor Publice are în vedere să solicite la momentul oportun, prin canale diplomatice, reluarea în relaţiile cu autorităţile sudaneze a discuţiilor bilaterale pe această temă.
Cuba
MFP spune că partea cubaneză a tergiversat rezolvarea obligaţiilor sale faţă de România rezultate în urma trecerii relaţiilor economice dintre ţările foste membre ale Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) la mecanismul de plată în devize convertibile şi la practicarea preţurilor mondiale.
În anul 1997 a avut loc prima sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-cubaneze de cooperare economică, comercială şi tehnică, finalizată prin încheierea unui Protocol prin care părţile au convenit soldurile creditelor comerciale guvernamentale acordate de România şi cel al dobânzilor aferente la 31 decembrie 1996, precum şi soldul contului de cliring.
Creanțele au fost recunoscute de Cuba, care a respins toate propunerile părţii române cu privire la soluţionarea datoriei. Cubanezii sunt de părere că înregistrarea datoriei externe s-a realizat în condiţiile unor înţelegeri multilaterale, în cadrul CAER, cu evaluarea în rubla transferabilă, o monedă desfiinţată fără a se stabili o rată de conversie.
Poziţia Cubei în problema datoriei în ruble transferabile este că soluţia constă în relansarea relaţiilor economice bilaterale, guvernul cubanez fiind favorabil încheierii unui Acord economic general, inclusiv cu România.
Mai mult, în 2014, vicepreședintele consiliului de miniștri al Republicii Cuba, Ricardo Cabrisas Ruiz a adresat lui Gyorgy Attila, secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice, o scrisoare prin care se aduc la cunoștință următoarele:
- guvernul cubanez nu promovează schimbul datoriei în investiții, această politică fiind aplicabilă nu numai pentru România, ci pentru orice altă țară creditoare;
- politica guvernului cubanez pentru datoriile către fostele țări membre CAER este de anulare 100%; cu atât mai mult stabilirea unei rate de conversie între rubla convertibilă și dolar SUA este imposibilă atâta timp cât rubla transferabilă a încetat să mai existe după dispariția CAER.
Singurele țări cu care Cuba a ajuns la o înțelegere, când vorbim de CAER, sunt Slovacia și Rusia (care a anulat 90% din datoria evaluată la 35,2 miliarde dolari și rambursarea restului în 10 ani).
Țara mai are datorii către către Danemarca, Portugalia, Finlanda și Suedia, cu care a încheiat acorduri.
În cadrul unei reuniuni din iunie 2017 dintre partea română și vicepreședintele Băncii Centrale cubaneze, România a solicitat, ca prim pas, confirmarea la zi a dobânzilor de către autoritățile cubaneze și concilierea sumei totale datorate de către partea cubaneză, la cursul istoric dolar/rublă transferabilă (la momentul efectuării exporturilor rata de conversie era de aproximativ 1 dolar=1 rublă transferabilă) după care Guvernul României va analiza prin prisma intereselor naționale și vor fi demarate discuțiile despre modul de reglementare.
Partea cubaneză a arătat că Republica Cuba a semnat un Protocol de rambursare a datoriei cu 14 țări membre ale Clubului de la Paris. Textul Protocolului prevede anularea a 90% din datoria cubaneză, rambursarea se întinde pe o perioadă de 18 ani iar dobânda este una foarte scăzută.
De asemenea, s-a arătat că în ceea ce privește datoria Cubei față de țările ex-socialiste, aceasta s-a reglementat cu Rusia și Slovacia, iar în prezent se poartă tratative cu Polonia.
Poziția Cubei în problema datoriei este că statul cubanez nu ia în discuție datoriile în ruble transferabile, moneda de referință în fostul CAER, iar politica Guvernului cubanez este de anulare totală, cu atât mai mult cu cât stabilirea unei rate de conversie între rubla transferabilă și dolar SUA este imposibilă atâta timp cât rubla transferabilă a încetat să mai existe după dispariția CAER.
Guineea
Până în prezent, statul român a încasat 2 rate şi dobânzile aferente în valoare totală de 716.961 dolari SUA, ambele scadente în anul 2008, rămânând neplătite un număr de 4 rate şi dobânzile aferente care au fost scadente în perioada 2009-2010, în sumă de 1.393.020 dolari SUA.
În perioada de încetare a plăţilor s-au întreprins demersuri constante pentru deblocarea plăţilor atât prin intermediul reprezentanţei diplomatice din Senegal (România nu are Ambasadă în R. Guineea) cât şi printr-o întâlnire la sediul Ministerului Finanţelor Publice cu Consulul onorific din această ţară.
Starea de securitate în Guineea a fost instabilă începând cu decembrie 2008, în urma unei lovituri de stat, apoi au fost probleme de sănătate cu virusul Ebola. Astăzi se continuă demersurile de reglementare a sumelor neîncasate conform graficului de eşalonare la plată.
Somalia
Creanțele României din Somalia provin din livrări de echipamente pentru operațiuni de cooperare în agricultură. Plata livrărilor pe credit a fost garantată prin mai multe scrisori de garanție emise de Ministerul Finanțelor din R.D. Somalia în anul 1980.
"Recuperarea creanțelor României din această țară nu a fost posibilă datorită îndelungatului conflict civil care a început în anul 1991 și a durat mai bine de 20 de ani, cu consecințe dezastruoase pentru economia statului somalez. Banca Comercială Română a intervenit în mai multe rânduri la Banca Centrală a Somaliei pentru confirmarea sumelor datorate de statul somalez, însă demersurile nu au fost urmate de nicio reacție oficială. Întrucât evoluțiile interne din Somalia nu au permis contactarea reprezentanților oficiali ai autorităților somaleze, demersurile părții române au fost transmise către Misiunea Permanentă a României la ONU care le-a înaintat Misiunii Permanente a Somaliei la ONU, de asemeni fără a exista vreo reacție oficială", se arată în document.
Totuși, în septembrie 2017, ministrul finanțelor din Guvernul Federal al Somaliei a solicitat reconfirmarea datoriei Somaliei față de România care să permită finalizarea procesului de management al datoriei. Ministerul Finanțelor Publice a transmis guvernului somalez datele privind datoria Somaliei față de România aflate în evidențele Băncii Comerciale Române S.A.
Până în prezent nu s-a primit nicio reacție din partea autorităților somaleze.
Irak
Statul român va încasa, în perioada 01.01.2009 - 31.03.2028, suma de 977,1 milioane dolari SUA, având în vedere că Republica Irak beneficiază de toate cele trei etape de reducere a datoriei externe, în cuantum total de 80%, conform Minutei de înţelegere semnată în noiembrie 2004 cu statele creditoare membre ale Clubului de la Paris, scrie MFP.
Ultima etapă de reducere a datoriei de 20% a fost condiţionată de îndeplinirea de către statul irakian a prevederilor Aranjamentului Stand-By încheiat de Irak cu Fondul Monetar Internaţional, etapă realizată de autorităţile irakiene la data de 17 decembrie 2008.
Până la această dată, în baza Acordului bilateral, a fost încasată suma de 456,7 milioane dolari SUA reprezentând primele nouăsprezece tranşe din dobânda datorată de partea irakiană şi treisprezece rate de capital.
