Pe aceeași temă
Prin scrisoarea deschisă remisă președintelui, semnatarii scrisorii și-au propus, ca prim obiectiv, să aducă la cunoştinţa opiniei publice şi a instituţiilor abilitate că există anumite disfuncţionalităţi în administrarea a ceea ce generic este cunoscut sub numele de „procesul comunismului”.
”Președintele României a susținut și continuă să susțină proiectele care vizează problematica recuperării trecutului, mai cu seamă a trecutului totalitar”, se spune în scrisoarea de răspuns a Administrației Prezidențiale.
Președinția ”încurajează fluidizarea dialogului instituțional între CNSAS și instituțiile deținătoare de arhivă. Activitatea represivă a regimului comunist trebuie cunoscută, la fel ca și cei care se fac vinovați de săvârșirea abuzurilor din respectiva perioadă”, se mai spune în răspunsul șefului statului.
”În acest context, semnalăm declarația din data de 5 octombrie a.c. a domnului Eduard Helvig, directorul Serviciului Român de Informații, potrivit căreia, în perioada următoare un număr de dosare ale fostei Securități va fi predat CNSAS”, se precizează în răspunsul președinției..
Președintele ”se va alătura, și pe viitor, demersurilor care au în centru reabilitarea victimelor represiunii comuniste”, se spune în finalul scrisorii.
Context
După o dezbatere cu tema ”Procesul Comunismului. Probleme şi Soluţii”. organizată de Grupul pentru Dialog Social şi Revista 22 pe 28 septembrie 2017, președintelui României i-a fost adresată o scrisoare deschisă în care i s-a cerut sprijinul pentru declasificarea şi predarea în regim de urgenţă către CNSAS a unor documente aflate încă, în mod inexplicabil, în custodia SRI.
Documentele reprezintă, în opinia semnatarilor scrisorii adresate președintelui, probe esenţiale pentru cauze instrumentate de Parchetul Militar, cauze care sunt de maximă importanţă pentru aflarea adevărului legat de aspecte încă controversate ale istoriei noastre recente: cazul Ursu, revolta muncitorilor braşoveni din 15 noiembrie 1987 şi dosarul Revoluţiei Române din decembrie 1989.
Între timp, semnatarilor iniţiali ai scrisorii deschise li s-au alăturat şi alte nume importante ale societăţii româneşti.
Prin declarația sa din 5 octombrie 201, Eduard Hellvig, directorul SRI, a confirmat existenţa în custodia instituţiei pe care o conduce a unor ”documente care nu au putut fi predate până acum” şi s-a angajat public că ele vor fi remise, în cel mai scurt timp, către CNSAS.
Deși, șeful SRI și-a afirmat, în acest context, decizia de a rupe definitiv cu practicile de tristă notorietate de după 1990, practici care au dus de-a lungul timpului la suspiciunea că SRI îi protejează în mod sistematic pe autorii unor crime şi abuzuri ale fostei Securităţii, până în prezent nu s-a declasificat și predat către CNSAS niciun document din categoria celor menţionate de directorul SRI.
