Pe aceeași temă
Într-un briefing cu presa susținut miercuri, purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova a afirmat că „o agenție română de știri a relatat recent despre o conversație telefonică între ministrul român al Apărării Naționale Vasile Dîncu și omologul său ucrainean Oleksii Reznikov, care și-a exprimat recunoștința pentru al cincilea pachet de ajutor militar românesc pentru Ucraina, recent aprobat”.
Ministerul Apărării de la București nu a anunțat vreo nouă conversație între cei doi miniștri, cu atât mai puțin un „pachet de ajutor militar” pentru Ucraina, nefiind clar la ce se referă Maria Zaharova. De asemenea, oficialii de la București au subliniat în mod repetat că poziția României este să nu dezvăluie ajutoarele militare trimise Ucrainei.
În schimb, MAPN a anunțat într-un comunicat postat pe site-ul ministerului că Vasile Dîncu s-a întâlnit miercuri la București cu ministrul adjunct al apărării de la Kiev, Denis Șarapov. Este posibil ca Zaharova să facă o confuzie între cei doi oficiali de la Kiev însă comunicatul publicat de MAPN nu face nicio referire la livrarea de arme către Ucraina.
Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a susținut că „al cincilea pachet” de ajutor militar pe care Bucureștiul l-ar fi aprobat include „arme de calibru mic, muniții și componente pentru echipament militar”.
„Aceasta este prima oară când s-a aflat atât de explicit și public, deși anterior pe platformele social media au apărut înregistrări video care arată folosirea unor obuze fabricate în România de către forțele armate ucrainene”, și-a continuat ea discursul în fața jurnaliștilor ruși.
Ea a mai spus că „Bucureștiul evită publicitatea legată de aceste subiecte, preferând să le spună românilor și opiniei publice internaționale doar despre sprijinul 'umanitar' acordat Ucrainei. Este clar acum ce înseamnă 'umanitar'”, a acuzat ea.
„Autoritățile române simt evident un disconfort moral legat de îndeplinirea directivelor NATO de a trimite tot mai multe transporturi mortale, dându-și seama de consecințele reale ale acestei politici motivate de ideologie. În locul acestei rușini false, ei ar trebui să recunoască totul”, a cerut Zaharova.
„Spuneți poporului vostru și lumii întregi cum stau cu adevărat lucrurile. Nu vă fie frică. Trimiterea repetată de arme naționaliștilor ucraineni cu care să lupte împotriva propriului popor nu face decât să prelungească conflictul (în caz că Bucureștiul nu știe asta) și duce la mai multe victime”, a mai spus ea.
„Cei care fac asta împărtășesc responsabilitatea cu regimul naționalist de la Kiev pentru crimele, sângele și suferința pe care doar le vor înmulți. Dacă oficialii români cred că toate acestea sunt irelevante, este opinia lor. Dar ar fi frumos să împărtășească niște 'dezvăluiri' despre aceste transporturi. Ce trimit ei regimului de la Kiev?”, a conchis ea.
Într-o conferință de presă susținută pe 12 aprilie, președintele Klaus Iohannis a afirmat că nu e bine să fie făcute „declaraţii publice îndelungate” pe această temă.
„Evident, ajutorul militar este şi el transmis către Ucraina de către NATO, un lucru, de altfel, foarte bun. Nu cred, însă, că este foarte bine să facem declaraţii publice îndelungate cu privire la ce face o ţară sau alta concret în acest domeniu", a răspuns președintele, după ce a fost întrebat ce armament trimite România în Ucraina.
El și-a reiterat poziția în timpul unei alte conferințe de presă pe care a susținut-o la începutul lunii iulie, afirmând că „e înțelept să nu dai informații vitale adversarului”.
„Eu pot să vă spun ce am spus si cu alte ocazii. Suntem în război, nu într-o situație pe care o povestim, în liniste, la o cafea. Războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai informații vitale adversarului. Noi declarăm public că noi ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem”, a declarat el.
Întrebat cu privire la discrepanța între comunicarea României și a țărilor vecine care au anunțat public ce au trimis Ucrainei, Klaus Iohannis a răspuns că „asta este abordarea noastră fiindcă suntem vecini direcți cu Ucraina și credem că așa este mai bine pentru noi și pentru Ucraina să-i ajutăm”.
Pe 8 august, administratorii cunoscutei pagini de Twitter Ukraine Weapons Tracker care monitorizează armamentul și echipamentele folosite în războiul din țara vecină, a distribuit o înregistrare video despre care afirma că arată soldați ucraineni folosind obuze de 122 mm fabricate de Romarm în 2022.
Soldații ucraineni din imagini încărcau proiectilele într-un obuzier autopropulsat 2S1 Gvozdika cu o turelă de 122 de milimetri, vehicul de luptă ce a intrat în dotarea forțelor armate sovietice în anul 1972. Acest tip de obuzier și variante ale sale au fost exportat sau produse sub licență în toate statele fostului bloc sovietic, inclusiv România.
Armata română a trecut în rezervă cele 6 modele 2S1 pe care le avea începând cu 2005, precum și alte 42 de modele OAPR model 89 (Obuzierul autopropulsat românesc, model 89), o variantă autohtonă a armei care a combinat turela modelului sovietic cu șasiul folosit de MLI-84 (Mașina de Luptă a Infanteriei Model 1984).
