Pe aceeași temă
Prinţul Willem-Alexander al Olandei a devenit, marţi la ora 10.10 (11.10 ora României), la vârsta de 46 de ani, cel mai tânăr suveran din Europa, după semnarea de către mama sa, regina Beatrix, a actului de abdicare. Evenimentul este sărbătorit de olandezi cu mare fast într-o sărbătoare portocalie.
In jur de un milion de vizitatori îmbrăcaţi în portocaliu, culoarea naţională a Olandei, se afla străzile Amsterdamului, în această zi fastuasă. Tânărul rege va fi primul monarh de sex masculin din 1890, după trei regine şi o regentă.
El va fi, între altele, primul reprezentant al unei noi generaţii de monarhi europeni, a căror vârstă medie este în prezent de 71 de ani, care accede la tron. După 33 de ani de domnie, regina Beatrix va semna actul adbdicării, predând ştafeta unei noi generaţii.
Olanda a ieşit ăn stradă pentru a-şi întâmpina noul rege şi pentru a sărbători Ziua Reginei
Astăzi, în întreaga Olanda, doar 10.000 de polițiști vor asigura ordinea publică în ciuda faptului că milioane de oameni vor participa la ceremoniile de incoronare ale lui Willem-Alexander. Potrivit responsabililor din poliție, nu sunt așteptate acțiuni de protest sau incidente semnificative.
Tot astăzi, este și Ziua Reginei, în care se organizează mici târguri ad hoc, la care oamenii de rând vând mărunțișurile de care nu mai au nevoie în casă. Astfel că, trotuarele străzilor sunt pline de mici tarabe improvizate.
Parcă și vremea s-a încălzit brusc, salutând ceremonia de încoronare. Dacă până acum câteva zile, în Olanda a domnit frigul și ploaia, vremea s-a schimbat în bine, astfel câ astăzi milioanele de olandezi care au inundat străzile se bucură de soare.
De la ora 15.00 la 16.30 (ora Bucureștiului) va avea loc slujba de investire oficială la Nieuwe Kerk, aflată chiar în Piața Dam, lângă Palat. Nu e o ceremonie religioase, deși se desfășoară în biserică, ci investirea oficială, în prezența membrilor camerelor superioră și inferioară ale Parlamentului de la Haga. În timpul ceremoniei, noul rege va jura să respecte constituția, iar membrii celor două camere, vor face jurământ de credință față de noul suveran.
În Nieuwe Kerk pot intra până la 2000 de persoane, din care 350 sunt invitați oficiali ai Casei de Orania iar 500 vor fi invitați ai consiliilor provinciilor. După ceremonia de investire oficială, familia regală va reveni la Palat unde va da o mare recepție.
Seara, la ora 21.00 este programată o mare paradă navală, care se va încheia cu tragerea unor salve de tun. Planificată anterior, înalțarea a 150.000 de baloane a fost anulată din cauza protestelor ecologiștilor. În schimb, numărul concertelor care vor avea loc în centrul Amsterdamului a crescut, fiind așteptate să participe la serbări sute de mii de oameni.
Nu suntem "fetişişti ai protocolului".
El a mai spus că nu este în mod special ataşat de titlul de "majestate", spre deosebire de mama sa. "Oamenii îmi pot spune cum vor, pentru a se simţi relaxaţi", a declarat el, afirmând că doreşte să fie un monarh de secol XXI, care să împace tradiţia cu modernitatea.
Începând cu anul 2012, suveranul nu mai participă la formarea guvernului, Parlamentul preluând acest rol. El păstrează însă atribuţia de semnare a legilor. Willem-Alexander a dat asigurări că ar accepta un rol strict ceremonial, în eventualitatea în care Parlamentul ar decide acest lucru.
Noul rege va depune jurământul în faţa celor două camere ale Parlamentului, reunite într-o biserică din Amsterdam, aflată în apropierea Palatului Regal. El va fi întronat dar nu şi încoronat, o nuanţă care traduce separarea între Biserică şi monarhie, în Olanda.
Dacă întronarea reginei Beatrix din 1980 a fost marcată de proteste violente în contextul crizei locuinţelor, aceea a lui Willem-Alexander nu ar trebui să fie perturbată de probleme.
Proteste firave ale republicanilor
Oraşul Amsterdam are prevăzute şase locuri destinate protestelor antiregaliste, însă până în prezent doar unul a fost rezervat de către republicanii care doresc un protest paşnic, cu steaguri albe.
Aceştia protestează îndeosebi pentru a obţine reducerea indemnizaţiei regale, salariul anual fiind de 825.000 de euro.
Aprig criticat pentru versurile sale şi amestecul de stiluri, cântecul oficial al procesului de întronare va fi intonat cu atenţie. Marţi seara, 17 milioane de olandezi au fost invitaţi să îl intoneze în cor.
Un număr mare de concerte, serate şi sărbători în stradă sunt planificate în întreaga ţară, printre care se numără şi concertul în aer liber al cunoscutului DJ olandez Armin van Buuren, la Amsterdam.
Două absenţe vor fi simţite în această zi importantă, aceea a familiei Maximei şi cea a fratelui lui Willem-Alexander, Johan Friso.
Din cauza trecutul său de secretar de stat în timpul dictaturii argentiniene a lui Jorge Videla, tatăl Maximei Jorge Zorreguieta nu este binevenit la această ceremonie oficială. El va lipsi de la întronare, la fel cum a lipsit şi de la nunta fiicei sale, care a avut loc în 2002.
Al doilea dintre cei trei fii ai reginei Beatrix, Johan Friso, este în comă în urma unui accident de ski, din februarie 2012, astfel încât nu îl va putea vedea pe fratele său mai mare cum devine rege.
Lista de invitaţi nu a fost încă publicată, însă protocolul stipulează că niciun alt monarh nu poate fi prezent. Doar prinţii şi prinţesele moştenitoare pot asista la ceremonia de întronare.
Cele trei fete ale cuplului regal vor fi alături de părinţii lor întreaga zi. În vârstă de nouă ani, fiica cea mare Catharina-Amalia va deveni oficial prinţesa moştenitoare.
După ce Regina Beatrix anunţase, la 28 ianuarie, de Ziua Reginei, sărbătoarea naţională a Olandei, că va abdica, Catharina-Amalia l-ar fi întrebat pe tatăl său cât timp va mai dura până ce va deveni regină, a mărturisit Willem-Alexander.
Acesta i-ar fi răspuns zâmbind: "dacă ai ştii".
O viata tumultoasa
Regina Beatrix s-a născut în 1938. Căsătorită cu diplomatul german Claus von Amsberg în 1966, acuzat că a fost membru al Tineretului hitlerist si al Wehrmacht-ului nazist. Au avut trei copii, toti băieti: Willem – Alexander (născut 1967), Friso (1968) si Constantijn (1969).
În 2009 a fost tinta unui atentat esuat, în care au murit opt oameni.
200 de ani în fruntea Olandei
În 1806, Republica batavă a devenit Regatul Olandei, sub domnia lui Louis Bonaparte, fratele împăratului Napoleon. Domnia sa a durat până în 1810, când Olanda a fost anexată de Franta. Trei ani mai târziu, când francezii s-au retras, elita olandeză i-a cerut printului Willem I (1772-1843), refugiat la Londra, să revină în Olanda. În noiembrie 1813, adică acum aproape 200 de ani, Willem a pus piciorul pe cheiurile Amsterdamului.
Willem II (1792 – 1849) a urcat pe tron în 1840, când tatăl său a abdicat, fiind căsătorit cu Anna Pavlovna, sora tarului Alexandru I al Rusiei, cu care a avut cinci copii. Cu ocazia revolutiei de la 1848, regele a introdus serioase reforme liberale care au redus tramatic puterea regelui, în favoarea parlamentului.
Willem III (1817-1890) a rămas în istorie pentru tentativele sale esuate de a restaura autoritatea monarhiei olandeze si pentru faptul că toti cei trei băieti ai săi, mostenitori ai tronului, au murit tineri. Monarhia a fost salvată de căsătoria târzie a regelui, din 1879, cu Emma de Waldeck – Pyrmont, cu 41 de ani mai tânără, care a născut-o pe Wilhemina.
Wilhelmina (1880-1962) abia avea zece ani la moartea tatălui său. Va urca pe tron în 1898, după o regentă de opt ani a mamei sale. A devenit un simbol a rezistentei olandeze împotriva ocupantului nazist, în cel de-al doilea Război Mondial. Churchill o numea pe regină „singurul bărbat din guvernul olandez”. A revenit în Olanda, din exilul londonez, după eliberarea tării sale. În 1948, regina Wilhelmina a abdicat, în favoarea singurei sale fiice, Juliana.
Juliana (1909-2004) a domnit între 1948 si 1980. A fost căsătorită cu playboy-ul german Bernhard von Lippe-Biesterveld, cunoscut pentru aventurile sale extraconjugale. Juliana si Bernhard au avut patru fete. Prestigiul monarhiei olandeze a fost stirbit nu atât de scandalurile amoroase ale printului consort cât de afacerile de coruptie în care acesta a fost implicat.
