Pe aceeași temă
Scrisoarea este datata 27 iulie 2017, cu cateva zile inainte ca Ministerul Dezvoltarii Regionale sa anunte acreditarea tuturor autoritatilor de management al fondurilor europene, dupa mai bine de 3 ani si jumatate de la demararea cadrului financiar multianual 2014-2020, conform HotNews.
Pana acum nu s-a stiut nimic despre aceasta scrisoare, un secret bine pazit de Guvernul Tudose.
Documentul este semnat de 4 comisari europeni: Corina Cretu - politica regionala, Gunther Oettinger - buget, Marianne Thyssen - ocuparea fortei de munca si afaceri sociale, Karmenu Vella - mediu, pescuit si afaceri maritime.
"Va scriem sa va alertam cu privire la implementarea curenta a bugetului Uniunii Europene. In iulie 2017, la jumatatea cadrului financiar multianual 2014-2020, nivelul depunerii cererilor de plata ramane ingrijorator de scazut, mai ales la Fondul de Dezvoltare Regionala, Fondul European de Coeziune, Fondul Social European si Fondul European pentru Pescuit si Afaceri Maritime" - ii aratau comisarii euroeni ministrului roman de Finante, Ionut Misa, in 27 iulie.
Ei i-au mai cerut oficialului roman sa mobilizeze toate resursele pentru absorbtia fondurilor UE.
"Va indemnam sa luati toate masurile posibile sa va asigurati ca autoritatile regionale si nationale fac tot ce pot sa elimine toate blocajele identificate si sa accelereze implementarea programelor. Ne asteptam sa mobilizati toate resursele necesare pentru a profita la maximum de mijloacele disponibile in bugetul UE pe 2017" - au scris comisarii UE.
Ei erau ingrijorati ca in mai multe state membre UE, printre care si Romania, intarzia desemnarea autoritatilor de management al programelor operationale. In Romania, acestea sunt institutii aflate in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene.
"Suntem ingrijorati ca, de exemplu, volumul total al cererilor de plata intermediare primit de Comisia Europeana pana acum este de 4,4% din resursele de coeziune pentru perioada de programare de 7 ani. Un motiv important a fost intarzierea desemnarii autoritatilor nationale, care in unele state membre nu a fost inca finalizata. Orice alte intarzieri in desemnarea autoritatilor de management si in selectarea proiectelor din statele membre in cauza, precum si in transmiterea cererilor de plata la Comisie ar fi greu de inteles din moment ce este atata nevoie de investitii pentru intarirea competitivitatii si a conditiilor pentru creserea economica, locuri de munca si incluziune sociala in UE" - spuneau comisarii.
Comisia Europeana se simtea incomodata in negocierile cu statele membre net contribuabile pentru viitorul finantelor Uniunii Europene, in conditiile in care tarile net beneficiare de fonduri UE, cum este Romania, nu reusesc sa absoarba eficient sumele care le-au fost oferite.
"Aceste intarzieri risca sa arunce o lumina negativa asupra politicii de coeziune in perspectiva discutiilor care urmeaza asupra viitorului finantelor UE" - spuneau cei 4 comisari, in urma cu o luna si jumatate.
Intre timp, pe 4 august 2017, Ministerul Dezvoltarii Regionale a anuntat rezolvarea uneia dintre problemele invocate de oficialii de la Brxelles: desemnarea autoritatilor de management al programelor operationale, prin care Romania atrage efectiv banii europeni 2014-2020. Anuntul guvernantilor a venit dupa mai bine de 3 ani si jumatate de la inceperea cadrului financiar multianual 2014-2020.
In schimb, Ministerul Finantelor s-a vazut nevoit sa taie resurse importante care erau alocate finantarii nationale a proiectelor euroene ale Romaniei. Potrivit proiectului de rectificare bugetara, care urmeaza sa fie adoptat de Guvern, cheltuielile in proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminueaza cu 3,48 miliarde lei.
Per total, Ministerul Transporturilor va pierde 6,25 miliarde de lei, adica apoape jumatate dn bugetul sau total pe anul 2017, iar Ministerul Dezvoltarii va pierde 1,94 miliarde de lei, cira o treime din buget.
Pana la acreditarea principalelor autoritati de management, Romania a inregistrat o slaba absorbtie a fondurilor europene pe perioada de programare 2014-2020.
In noua prioada de programare 2014-2020, Romania a primit de la Uniunea Europeana 5,92 miliarde de euro. Din acesti bani, cea mai mare suma, 2,7 miliarde de euro, o reprezinta platile directe la hectar - fonduri europene acorate, fara proiecte, fermirilor. Inca 1,43 miliarde de euro au fost fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit, in conditiile in care Ministerul Agriculturii a fost mai avansat in realizarea arhitecturii institutionale de accesare a banilor europeni.
Ingrijorarile CE vizau fondurile structurale si de coeziune, care intra in grija Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene. Aici s-au strans de la UE 1,37 miliarde de euro, din care insa o mare parte au constituit-o avansuri acordate de Uniunea Europeana (in jur de 600 de milioane de euro).
In lipsa autoritatilor de management acreditate, in primele 6 luni ale anului 2017 Romania a reusit sa ia fonduri structurale si de coeziune de numai 3,58 milioane euro, pe programele gestionate de MDRAPFE.
Mai departe, Ministerul Finantelor trebuie sa depuna la institutiile UE, inainte de 18 octombrie 2017, un scurt raport de analiza "a principalelor motive ale intarzirilor observate" in Romania, asa cum au solicitat cei patru comisari UE, prin scrisoarea din 27 iulie.
