Se anunta un protest de sustinere a ministrului demisionar al Culturii

Dora Vulcan | 27.04.2016

Un protest de sustinere a ministrului Culturii este anuntat pentru miercuri seara, incepand cu ora 19.00, in fata Guvernului. Demiterea lui Vlad Alexandrescu ar fi "o greseala uriasa pe care premierul Ciolos ar face-o", se arata in anuntul evenimentului, postat pe facebook.

Pe aceeași temă

 

 

Continutul protestului, potrivit Hotnews

Demiterea ministrului,Vlad Alexandrescu,din functia de ministru al Culturii ar fi o greseala uriasa pe care premierul Ciolos ar face-o, se arata in anuntul evenimentului.

Sintetizam principalele activitati initiate de dl Vlad Alexandrescu, care a demonstrat in cel mai scurt timp ca alaturi de o echipa competenta poate redefini cultura romaneasca, aducand-o la nivel de factor conditional pentru o dezvoltare armonioasa si sustenabila a acestei societati:

* Transparentizarea si deschiderea catre consultare publica a activitatii Ministerului Culturii
* Reforma interna a ministerului si a serviciilor deconcentrate ale acestuia
* Sustinerea interesului public in promovarea si protectia operelor de arta de importanta nationala
* Infiintarea platformei Cultura Vie pentru elaborarea si includerea sectoarelor culturale independente in planificarea strategiei culturale a Romaniei pentru perioada 2016-2020
* Infiintarea si coordonarea grupului de lucru pentru Codul Patrimoniului in vederea armonizarii si actualizarii legislatiei care priveste tutela patrimoniului cultural, sub toate formele sale
* Sustinerea proiectelor de protectie a patrimoniului cultural de care ministrii precedenti s-au dezis, precum Rosia Montana, clasand intregul sit ca monument de importanta nationala si marcand includerea in lista UNESCO
* Respingerea ferma a interventiilor invazive asupra monumentelor istorice
* Dialog permanent si intalniri directe cu societatea civila si organizatiile culturale
* Sustinerea, promovarea si consolidarea sectorului industriilor culturale si creative
* Formarea de noi proiecte de finantare a activitatilor culturale precum CultIN sau ACCES ca instrumente de dezvoltare
* Atribuirea prin concurs si criterii de performanta a posturilor de conducere a institutiilor publice de cultura, intrerupand astfel, in multe cazuri, lunga serie de interimate
* Interventii pe procese legislative care afecteaza protectia patrimoniului cultural, luari de pozitie in Parlament
* Mentinerea unui dialog deschis si relevant cu ministerele si institutiile statului

Tot miercuri, incepand cu ora 19.00, s-a anuntat inca un protest de sustinere a ministrului Culturii - Je suis Vlad

"Vlad Alexandrescu a inteles ca vine dupa Colectiv. Dupa Rosia Montana. Dupa dezastrul de ipocrizie si impotenta din spatiul public. E ministrul nostru. L-am adoptat. Il vrem inapoi. Inapoi!", se arata in anuntul evenimentului.

In paralel, a aparut si o petitie "Mentinerea in functia de Ministru al Culturii pe Vlad Alexandrescu", semnata in cateva minute circa 100 de persoane.

Continutul petitiei

La cererea Primului-Ministru, Dacian Ciolos, pe fondul scandalului de la Opera Romana si a presiunii venite din partea lui Ion Caramitru si a UNITER, Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu si-a depus demisia.

Cu toate astea a fost singurul Ministru al Culturii, acre in scurtul sau mandat a dat dovada ca are o viziune clara, de durata si pertinenta asupra culturii romanesti. 

De exemplu, a fost singurul Ministru al Culturii care a sustinut in primul rand existenta si importanta sectorului independent pe langa cel institutionalizat.

Afirma intr-un interviu: "unii dintre managerii institutiilor de cultura considera, de pilda, ca cei din sectorul independent ar fi doar "un grup de someri", o chestiune pe care eu o consider inacceptabila si care ar trebui revizuita din adanc."

Cerem pe aceasta cale mentinerea in functia de Ministru al Culturii pe Vlad Alexandrescu.

 

 

Premierul Ciolos i-a cerut astazi lui Vlad Alexandrescu sa demisioneze din functia de ministru al Culturii, in urma scandalului desfasurat la Opera Nationala Bucuresti, anunta Hotnews. Ministrul a confirmat ca si-a dat demisia, acuzind ”rezistenta la schimbare” a unor ”forte retrograde”

 

 

Intr-un mesaj postat pe facebook, ministrul Vlad Alexandrescu a scris ca isi doreste ca reformele pe care le-a initiat sa fie continuate, dar atrage atentia ca aceasta este periclitata dearece ” forţe dintre cele mai retrograde, ostile schimbării, care se împotrivesc unor mecanisme fireşti de reînnoire şi de întinerire a sectorului artistic şi muzeal din România au devenit atât de sonore”.

 
 

Declaratia lui Vlad Alexandrescu

"Domnule Prim-Ministru,

 

În faţa rezistenţei opace la schimbarea structurală pe care am încercat să o iniţiez, să o dezvolt şi să o pun în practică în instituţiile de cultură din România, în faţa ostilităţii nedezminţite a aparatului refractar la regândirea modalităţilor de funcţionare a instituţiilor publice de cultură, a relaţiei dintre sectorul independent şi cel public, vă prezint demisia mea.

 

 În mandatul scurt pe care l-am avut, am fost preocupat în primul rând să redau Ministerului Culturii credibilitatea şi importanţa pe care administraţia culturală trebuie să o aibă într-o societate europeană modernă. Punctual, am încercat o reorganizare a Institutului Naţional al Patrimoniului şi am cerut criterii precise care să reglementeze restaurarea patrimoniului naţional, în situaţia urgentă a deteriorării lui accelerate. Am iniţiat grupul de lucru pentru redactarea Codului Patrimoniului. Am creat primul mecanism de finanţare prin care Statul Român poate cumpăra opere de artă românească de pe piaţa liberă prin subscripţie publică, iar cea dintâi operaţiune din cadrul acestui mecanism este campania pentru achiziţia lucrării „Cuminţenia Pământului” a lui Constantin Brâncuşi. Am cerut refacerea dosarului pentru înscrierea ansamblului Brâncuşi de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO. Am dat expresie aşteptării a zeci de mii de români, înscriind situl arheologic şi natural de la Roşia Montană în Lista Indicativă UNESCO. Am intervenit direct în şantiere, oprind distrugerea monumentelor istorice din Piaţa Romană din Bucureşti şi din Parcul Romanescu din Craiova. Am creat cadrul strategic pentru transformarea muzeelor româneşti din instituţii pasive, în instituţii deschise publicului, participative. Pentru prima oară în România, muzeele au fost alăturate sectoarelor creative, demarând, sub umbrela Guvernului, un proces amplu de identificare a soluţiilor inovatoare care să relaţioneze comunitatea muzeală cu cea creativă.

 

În aria industriilor creative, a dialogului cu societatea civilă culturală, a implicării expertizei existente pentru revitalizarea şi relansarea unor subiecte legate de spaţiul cultural emergent, am constituit grupuri de lucru, platforme şi modalităţi concrete şi dinamice de consultare publică. Permanentizarea lor este necesară pentru consolidarea unei reforme efective în cultură.

De asemenea, am încercat să aduc o viziune nouă şi să scot managementul instituţiilor publice de cultură dintr-o stare anchilozată şi letargică. În domeniul cinematografiei, am lansat un şantier vast menit să reechilibreze distanţa dintre reuşitele calitative ale cinematografiei româneşti în ţară şi în lume şi disfuncţionalităţile unui sistem administrativ şi instituţional vetust şi depăşit de viteza excepţională de evoluţie a sectorului. Peste câteva zile, la Cannes, urma să semnez, o nouă convenţie între CNC-ul românesc şi CNC-ul francez. De asemenea, concursul CNC va avea un nou regulament, iar sălile de cinema din România vor beneficia prin programul „Oraşe europene” de o relansare a ideii de cinematografie de artă. Aceasta ilustrează doar o parte din marele şantier dedicat filmului derulat în mandatul meu.

Sistematizarea şi predictibilizarea instrumentelor de susţinere financiară ale Ministerului Culturii, consolidarea proiectelor prioritare (prin alocare directă), lansarea programelor de finanţare prin concurs de proiecte CultIN şi ACCES şi începerea unui proces de reformare a AFCN sunt alte fapte ale mandatului meu, în condiţiile în care am preluat un minister în care o treime din posturi erau vacante şi salariile sunt cele mai mici din întregul sistem central-administrativ. Strategia culturală sectorială, legitimarea unor politici culturale pe termen lung au fost şi ele pe agenda prioritară a mandatului.
 

În cele aproape şase luni de ministeriat, am întreţinut o comunicare intensă, zilnică, cu spaţiul public şi partenerii instituţionali, dorind astfel să transparentizez procesul decizional.

Am adus alături de mine oameni tineri, dinamici şi persoane cu bogată expertiză profesională, cu certitudinea că echipa pe care am construit-o va pereniza, în domeniul public, dinamica reformei.

Presiunea timpului, resursele limitate şi dorinţa de a da un semnal puternic în favoarea reformei au ajuns în acest moment să fie, din păcate, un handicap major pentru continuarea mandatului meu. Schimbări dictate doar de buna credinţă au dus la explozii instituţionale neaşteptate şi la o situaţie intolerabilă la Opera Naţională, una dintre instituţiile publice de cultură care s-au dovedit cel mai rezistente la o funcţionare modernă, europeană. Această situaţie nu face decât să exemplifice o problemă gravă a sistemului, problemă pe care inerţia şi lipsa de acţiune consecventă nu o vor putea rezolva. Domnule Prim-Ministru, mi-aş dori ca reformele pe care le-am iniţiat să fie continuate. Cred că, în situaţia în care forţe dintre cele mai retrograde, ostile schimbării, care se împotrivesc unor mecanisme fireşti de reînnoire şi de întinerire a sectorului artistic şi muzeal din România au devenit atât de sonore în spaţiul public, reforma pe care am început-o este periclitată şi, de aceea, depun în mâinile Dvs., domnule Prim-Ministru, mandatul meu de Ministru al Culturii", a scris Vlad Alexandrescu. 


  

 

Un ultim episod al acestei incercari de aplanare a conflictului a avut loc joi cand ministrul a mers la Opera Nationala pentru a discuta cu angajatii nemultumiti de repunerea in functie, ca interimar, a directorului George Calin.

 

Angajatii Operei Bucuresti, aflati in greva japoneza, au primit sustinerea a inca trei sindicate. Cele trei sindicate au respins atat reinstalarea, dispusa miercuri de ministrul Culturii, a directorului George Calin, pe care-l acuza de management defectuos cat si instalarea coregrafului danez Johan Kobborg ca director artistic. Ei cer revenirea lui Tiberiu Soare ca sef al Operei Bucuresti.

 

In comunicate de presa, sindicalistii de la Iasi si Cluj, alaturi de cei de la filarmonica George Enescu, acuza discrepantele intre salariile romanilor si cele ale strainilor si cer folosirea limbii romane in Opera ca semn al pastrarii identitatii nationale, deranjati de faptul ca danezul Kobborg vorbeste in engleza in timpul repetitiilor.

 

Spectacolul de sambata seara de la Opera a fost blocat de un nou protest al angajatilor institutiei, care au refuzat sa cante, desi publicul era in sala. Angajatii au cerut din nou ministrului Culturii sa clarifice situatia Operei Nationale.

 

Intreaga istorie de la Opera Nationala Bucuresti a inceput dupa ce Johann Kobborg, directorul artistic al baletului Operei Nationale din Bucuresti, si-a dat demisia din aceasta functie, pe fondul unor neintelegeri cu dirijorul Tiberiu Soare, fostul director general interimar. Ministrul Culturii a numit un alt director general al ONB, pe dirijorul Vlad Conta, urmand ca Tiberiu Soare sa ocupe functia de director adjunct.

 

Ministrul a scris atunci pe Facebook: "Ma bucur sa aflu ca Johan Kobborg a acceptat postul de director artistic al Baletului Operei Nationale din Bucuresti. Acum sunt sigur ca Opera are la conducere pe cei mai buni profesionisti. Vlad Conta, Tiberiu Soare, Johan Kobborg. Mult succes tuturor!"

 

Intr-un interviu pentru news.ro, Kobborg spunea ca decizia ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, de a schimba conducerea de la ONB a dus "la o intoarcere infricosatoare intr-un trecut in care domneau intimidarea si frica".
 

In contextul acestor neintelegeri, angajatii romani ai ONB i-au huiduit pe balerinii straini care s-au solidarizat cu Johan Kobborg si cu balerina Alina Cojocaru, care a anuntat si ea ca pleaca de la ONB, strigandu-le "Afara cu strainii din tara!". Aproximativ 30 de balerini au anuntat ca intentioneaza sa plece de la Opera.
 

Cei care sustin actuala conducere, pe dirijorii Vlad Conta si Tiberiu Soare, au organizat si ei un protest, miercuri seara, in fata Operei, criticand de asemenea faptul ca majoritatea artistilor cu care lucreaza Johan Kobborg sunt straini si ca salariile acestora sunt mai mari decat cele ale artistilor romani.

 

Balerina Alina Cojocaru i-a trimis un mesaj prim-ministrului Dacian Ciolos, pe contul sau de Twitter, in care isi exprima regretul ca nu a reusit sa contribuie la schimbarea Romaniei:


"Din pacate am realizat ca aceasta tara a noastra nu este pregatita pentru ceea ce eu si Johan am oferit in acesti doi ani si voiam sa continuam. Am stiut ca o sa fie greu, dar am sperat... Am sperat sa fie o ruptura din cercul de rautate si distrugere in care este tara noastra. Macar cat de mica schimbarea, sa fie resimtita de generatiile viitoare...Dar se pare ca am gresit", i-a scris Alina Cojocaru prim-ministrului Dacian Ciolos.

 

Paul Brummell, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti si-a exprimat recent ingriorarea, pe contul sau de Twitter, in legatura cu evenimentele care au loc la Opera Nationala din Bucuresti. El a scris ca balerini britanici talentati au ales ONB pentru a-si dezvolta cariera si spera ca "incertitudinile in acest caz vor fi rezolvate curand".

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22