Pe aceeași temă
Senatorii au adoptat proiectul pentru aprobarea OUG nr.91/2019 privind desfiinţarea IRRD 1989, precum şi pentru abrogarea legii de înfiinţare a institutului a revenit în dezbatere la Senat, după ce forma trimisă la promulgare cu titlul "Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2019 privind desfiinţarea IRRD 1989" a făcut obiectul unei sesizări de neconstituţionalitate, formulată de Guvern, cu obiecţii respinse de CCR, dar şi al unei cereri de reexaminare din partea preşedintelui Klaus Iohannis.
În octombrie 2020, presedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019 privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.
Șeful statului argumenta reexaminarea precizând că institutul nu a reusit să-și dovedească utilitatea, ci "a generat, prin activitatea sa și contrar obiectivului sau stabilit prin lege, numeroase tensiuni și controverse în spațiul public".
Reamintim că în decembrie 2019, Guvernul PNL condus de Ludovic Orban a adoptat o ordonanță de urgență pentru desființarea Institutului Revoluției Române.
În cadrul dezbaterilor, senatorul PNL Alina Gorghiu le-a cerut parlamentarilor să voteze pentru desfiinţarea acestui institut, deoarece a produs „exclusiv un act de ipocrizie şi impostură ştiinţifică”.
„O scrisoare deschisă a fost remisă presei din partea Societăţii din Timişoara, a Asociaţiei Revoluţionarilor Fără Privilegii şi din partea Fundaţiei Gheorghe Ursu. Aceşti oameni, care cunosc foarte bine fenomenul Revoluţiei şi ce s-a întâmplat în 1989, spun un singur lucru despre acest institut – că a avut un efect minor, dar neconvingător, că, din păcate, ce a produs acest institut a fost exclusiv un act de ipocrizie şi impostură ştiinţifică, pentru că a pretins studierea represiunii şi a scos lucrări şi studii despre fapte evidente care au produs moartea a peste 1.000 de români, fără ca măcar, instituţional, să-i numească pe aceşti autori ai crimelor”, a susţinut Gorghiu.
Senatorul PSD Lucian Romaşcanu a admis, la rândul său, că legea privind înfiinţarea acestui institut ar trebui corectată, reformată, dacă „pare depăşită”, însă a menţionat că nu vede raţiunea desfiinţării lui, fiind singurul dedicat cercetării a ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989.
„După propunerea de vot a unei legi de desfiinţare a Institutului pentru Cercetările Avansate ale Civilizaţiei Levantului, avem acum lege pentru desfiinţarea IRRD. (…) Avem acest institut de 16 ani, cu certitudine sunt 16 ani care necesită reforme şi în institute de cercetare, şi nu înţelegem de ce nu corectăm o lege care ni se pare depăşită, de ce nu punem noi proceduri de lucru ale acestui institut care este singurul dedicat cercetării, studiului a ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989 în România. Avem încă lucruri neştiute despre Revoluţie şi nu văd raţiunea pentru care un asemenea institut, în loc să fie adus la zi, să fie desfiinţat. Este un mod rău de a face politică, este un mod care duce spre revanşă şi răzbunare şi în niciun caz pentru mersul înainte al societăţii. Vom vota contra acestei propuneri”, a afirmat Romaşcanu.
*****
Conducerea Institutului Revoluției este asigurată de un „Colegiu Național” alcătuit din personalități reprezentative ale revoluției române. Numirea membrilor Colegiului Național se face de către președintele României. Cum în momentul înființării IRRD președintele României era Ion Iliescu acesta a numit, prin Decretul 1151 din 14 decembrie 2004 toți membrii Colegiului Național, format din 25 de persoane, și anume:
Petrică Balint, Sergiu Chiriacescu, Emilian Vasile Cutean, Iosif Dan, Emil Dumitrescu, Lorin Fortuna, Cazimir Ionescu, Claudiu Iordache, Eugenia Iorga, Mihai Ispas, Dumitru Mazilu, Alexandru Mironov, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Pastor, Romeo Raicu, Petre Roman, Adrian Sanda, Ioan Savu, Răzvan Theodorescu, Dan Toader, Doru Țigău, Viorel Vișan, Valentin Voicilă, Emil Vlădesan, Gelu Voican Voiculescu.
