Siegfried Mureșan: UE să ceară explicații Moldovei despre legea liberalizării capitalului

Vlad Toma | 22.12.2016

Europarlamentarul roman Siegfried Mureșan i-a trimis o scrisoare lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, solicitându-i acestuia să ceara autorităților din Republica Moldova explicații in privința necesității Legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, pe care Parlamentul de la Chișinău intenționează să o adopte în aceste zile.

Pe aceeași temă

 

Mureșan solicită de asemenea condiționarea sprijinului financiar al Uniunii Europene pentru Republica Moldova de explicațiile pe care autoritățile de la Chișinău le vor da in privința necesității acestei legi.


"În acest moment, nu există absolut nici o evaluare a impactului pe care o astfel de lege l-ar avea asupra economiei Republicii Moldova, iar legea nu prevede un mecanism clar pentru a asigura buna implementare a măsurilor prevăzute", a afirmat eurodeputatul roman.

 

El considera de asemenea ca, daca legea va fi adoptata, "ar pune în pericol lupta împotriva corupției și a evaziunii fiscale, măsuri pe care autoritățile moldovenești s-au angajat să le întreprindă pentru a obține asistență financiară din partea instituțiilor internaționale."

 

Citiți scrisoarea deschisă trimisă de europarlamentarul roman președintelui Comisiei Europene:

 

"Domnului Jean-Claude Juncker

Președintele Comisiei Europene

 

În atenția domnului Johannes HAHN

Comisar pentru politica europeană de vecinătate și negocieri în vederea extinderii

 

Stimate domnule președinte,

 

La data de 16 decembrie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în primă lectură, proiectul Legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală. Titlul acestui act legislativ ar putea crea impresia că proiectul de lege are ca scop îmbunătățirea situației economice a țării și a mediului de afaceri în Republica Moldova. De fapt, acest proiect de lege este o amnistie fiscală cvasi-totală acordată persoanelor fizice ce declară de bună voie și își înregistrează activele nedeclarate până la data de 1 iulie 2017, acceptând în același timp plata unei cotei unice de impozitare de 2%.

 

Ceea ce atrage atenția asupra acestei legi este graba cu care actul a trecut prin procesul legislativ. Inițiat, printre alții, și de președintele Parlamentului Republicii Moldova, acest proiect de lege a trecut, de la stadiul de inițiativă legislativă, la adoptarea în primă lectură, în aproximativ două săptămâni. Înainte de adoptarea actului în primă lectură de către Parlamentul Republicii Moldova, a avut loc o consultare publică superficială: singura dezbatere publică organizată în cadrul procesului legislativ a avut loc cu doar 2 zile înainte de votul din Parlament.

 

Mai mult decât atât, în cazul în care o astfel de lege ar intra în vigoare, aceasta ar afecta grav mandatul Autorității Naționale de Integritate. Această instituție, care are un rol important în implementarea angajamentelor privind lupta anticorupție în Republica Moldova, nu ar mai fi în măsură să verifice bunurile funcționarilor publici care ar face uz de prevederile acestei legi privind liberalizarea capitalului. Potrivit presei din Republica Moldova, obiecțiile ridicate de către Autoritatea Națională de Integritate față de acest proiect de lege nu au fost luate în considerare.

 

În ceea ce privește subiectul acestui proiect de lege, nu există absolut nici o evaluare a impactului pe care o astfel de lege l-ar avea asupra economiei Republicii Moldova, iar legea nu prevede un mecanism clar pentru a asigura buna implementare a măsurilor prevăzute. Inițiatorii susțin că legea ar stimula investițiile în Moldova și va spori transparența. De fapt, această lege legalizează averile și veniturile obținute ilicit. În timp ce autoritățile din Republica Moldova s-au angajat în mod repetat în consolidarea luptei împotriva corupției, a spălării banilor și a fraudei, acest proiect de lege merge în direcția opusă. Această lege nu combate spălarea banilor, ci o facilitează.

 

Proiectul de lege vizează câteva persoane cu averi semnificative, care nu pot fi justificate. Deoarece nu există nici o evaluare a impactului asupra efectelor pozitive pe care o astfel de lege le-ar avea asupra veniturilor bugetare sau a mediului de afaceri, este evident că legea nu vizează îmbunătățirea situației economice a Republicii Moldova, ci interesele unei minorități care a dobândit în mod ilegal averea.

 

Această inițiativă nu face parte din niciunul dintre angajamentele pe care Republica Moldova și le-a asumat în raport cu partenerii săi internaționali. Nici în Planul de acțiune privind punerea în aplicare a Acordului de asociere UE - Moldova și nici în scrisoarea de intenție asumată în contextul Memorandumului de înțelegere cu Fondul Monetar Internațional nu sunt prevăzute astfel de măsuri.

 

Mai mult decât atât, în opinia mea, această lege, dacă va fi adoptată în a doua lectură, ar merge împotriva acestor angajamente, ar pune în pericol lupta împotriva corupției și a evaziunii fiscale, măsuri pe care autoritățile moldovenești s-au angajat să le întreprindă pentru a obține asistență financiară din partea instituțiilor internaționale.

 

Cu toate că amnistia fiscală a fost implementată anterior în mai multe țări, efectele sale pozitive au fost strict legate de capacitatea administrativă a statelor respective în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de măsuri.

 

În acest context, aș dori să aflu în ce măsură a fost consultată în prealabil Comisia Europeană cu privire la acest proiect de lege. În cazul în care acest lucru nu s-a întâmplat, vă adresez rugămintea să inițiați un dialog cu autoritățile de la Chișinău pentru a solicita explicații cu privire la acest proiect de lege. Acest lucru este necesar pentru a obține asigurări că orice act legislativ adoptat în acest domeniu este în concordanță cu angajamentele pe care autoritățile moldovenești și le-au asumat în relația cu Uniunea Europeană.

 

Luând în considerare faptul că, în timpul vizitei prim-ministrului Republicii Moldova, Pavel Filip, la Bruxelles în noiembrie 2016, s-a anunțat reluarea sprijinului financiar din partea UE pentru Republica Moldova și că în 2017 se intenționează acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova, solicit condiționarea acestor măsuri de explicații convingătoare din partea Moldovei în ceea ce privește necesitatea legii sau de aborgarea acestui proiect de lege. Oamenii așteaptă ca sprijinul UE să fie condiționat de progrese în reformarea țării.

 

Având în vedere urgența și importanța acestei probleme, numai o acțiune de la cel mai înalt nivel politic european va da rezultate. Cetățenii Republicii Moldova așteaptă ca Uniunea Europeană să fie de partea lor în promovarea agendei anticorupție în Moldova. Dacă vom dezamăgi cetățenii acum, va fi și mai dificil să cerem în mod credibil oamenilor să susțină în viitor legături mai strânse între țara lor și Uniune."

 

***

 

Grupul pentru Dialog Social (GDS), Expert Forum (EFOR), Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Freedom House au solicitat zilele trecute președintelui, premierului și PSD, ca partid cu majoritate parlamentară după alegeri, precum şi opoziţiei, să pregătească măsuri adecvate, inclusiv suspendarea finanțării prin împrumutul de sprijin bugetar (și alte formule de asistență financiară), dacă Parlamentul de la Chișinău adoptă așa-numita lege pentru ”liberalizarea capitalului și stimularea fiscală”.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22