Sindicatele și patronii uniți împotriva OUG part-time. Se cere sesizarea Curții Constituționale

 

 

 

•  Patronii reuniți în Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România se opun majorării contribuțiilor suportate de firme pentru angajații cu timp de lucru parțial și solicită sesizarea Curții Constituționale împotriva ordonanței guvernului. 

 

 

Potrivit unui comunicat remis vineri StartupCafe.ro, CNIPMMR nu susţine instituirea plăţii obligatorii a contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori la nivelul salariului minim brut în plată în cazul în care câştigul lunar brut este sub nivelul salariului minim brut pe țară în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, din următoarele motive:

 

• Pe piaţa forţei de muncă, caracterizată prin flexibilitate, sunt des întâlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. În raport cu noua reglementare pe piaţă muncii va avea loc o disponibilizare a persoanelor care sunt angajate doar cu timp parţial;
• Nu a fost realizat Testul IMM, prin care să fie reliefat efectul asupra IMM-urilor, în situaţia creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă;
• Chiar în situaţia existenţei unui contract de muncă cu normă întreagă, dacă salariatul are absenţe sau nu lucrează 40 de ore, din motive independente de voinţa angajatorului, acesta va fi obligat să plătescă contribuţii sociale la valoarea salariului minim brut, deşi salariatul nu îşi  respectă programul de muncă. Se produce o creștere a fiscalităţii pe forţa de muncă pentru angajatori deoarece aceștia nu beneficiază de munca salariatului 8 ore, ci doar o fracţiune din aceasta perioadă, fiind plătit corespunzător numărului de ore muncit, neexistând motive să platească pentru contribuții sociale pentru 8 ore;
• Susţinerea potrivit căreia această masură va combate munca la negru nu este fundamentată; pentru combaterea muncii la negru trebuie folosite mijloacele reglementate de lege privind sancționarea angajatorilor care utilizează munca nedeclarată. Nu este normal sa fie “sancționați” toți angajatorii pentru ca există angajatori care utilizează munca nedeclarată;
• Deşi sunt scutiţi elevii şi studenţii până la 26 de ani, această măsură va afecta tinerii NEETS (tineri cu vârste de 16-24 de ani care nu mai sunt încadrați în învățământ și nici nu au serviciu - n.r.) , care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare, adică exact segmentul cu rata somajului cea mai ridicată, respectiv 24%;
• În cadrul Consiliului Economic şi Social, toate părţile, inclusiv sindicatele, au votat împotriva acestei modificării a Codului fiscal şi, implicit, a creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă;
• Modificarea Codului fiscal prin prezenta Ordonanţă de Guvern încalcă dispoziţiile art. 4, alin. (1), din Codul fiscal care prevăd că: „(1) Prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
• În context, patronii IMM solicită eliminarea obligaţiei pentru angajatori de a plăti contribuții de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pe țară, în cazul contractelor cu timp parţial sau în cazul realizării unui venit brut lunar sub cel minim garant în cazul CIM cu normă întreagă.

 

 

 

Ei invocă și jurisprudenţa Curţii Constituţionale arătând că :

 

• „Salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă şi reprezintă contraprestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă”.
• “Este evident că, pe perioada menţionată, angajatorul suferă o pierdere patrimonială, întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă.
• Astfel, în situaţia de faţă, cauza contraprestaţiei din partea angajatorului lipseşte, acesta suferind practic o diminuare a activului său patrimonial”;
• “În lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de această situaţie concretă şi obiectivă”,

 

 

CNIPMMR consideră că ”textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie şi solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă”.

 

    

 

 

•  Cartel Alfa avertizează că majorarea bazei de impozitare a contractelor de muncă cu timp parțial va afecta și firmele, și lucrătorii: 

 

 

”Pe de o parte pune o presiune suplimentară asupra angajatorilor de bună credinţă, care pot avea o nevoie reală de personal angajat cu timp parţial, crescându-le costurile nejustificat, pe de altă parte, prejudiciază interesele salariatului, care nu va beneficia la pensie de aceste contribuţii suplimentare plătite de angajator. 

 

Introducerea de mecanisme hei-rupiste, nediscutate în prealabil cu partenerii sociali, nu va face decât să încurajeze formele de muncă nedeclarată şi să culpabilizeze salariaţii şi pe cei care sunt contribuabili corecţi” - spun sindicaliștii Cartel Alfa, citați de startupcafe.ro. Ei cer de urgență discuții cu Guvernul. 

 

 

• PNL: Firmele private riscă falimentul din cauza OUG part-time, care încalcă Constituţia 

 

 

PNL a reacţionat vineri printr-un comunicat şi prin vocea liderului său, Ludovic Orban, faţă de adoptarea, prin OUG, a modificării Codului Fiscal, prin care angajatorii vor fi obligaţi să plătească CAS și CASS la nivelul salariului minim pentru angajații part-time. 

 

 

PNL spune că modificarea Codului Fiscal, prin OUG emisă joi, încalcă Constituţia pentru că abilitarea guvernului de a emite ordonanţe nu priveşte şi domeniul legilor organice, cum este Codul Fiscal, guvernarea Tudose comiţând astfel şi o suavă încălcare a Constituţiei. Pe lângă intenţia vădită de a pune privaţii pe butuci, pentru că multe afaceri private au luat în calcul la înfiinţare, construirea lor în jurul sistemului de impozitare actual. OUG încalcă şi Codul fiscal, pe care iată că tocmai îl modifică, pentru a nu se mai împiedica de inconvenientul că regulile jocului nu pot fi schimbate în cursul anului fiscal: actualul Cod fiscal stabileşte clar, la articolul 4, tocmai pentru predictibilitatea pieţei, că în cazul în care se majoreaza impozite, taxe sau contributii, ori se elimina sau se reduc facilitati existente "acestea vor intra in vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecarui an si vor ramane nemodificate cel putin pe parcursul acelui an". OUG va intra în vigoare de la 1 august şi se va aplica de la 1 septembrie.

 

 

 

"Guvernul Tudose-Dragnea este orbit de situatia deplorabila a realizarii veniturilor la bugetul de stat, dupa doar jumatate de an de la preluarea guvernarii de catre PSD-ALDE, si se napusteste asupra mediului privat pentru a impune noi si noi sarcini de plata.

 

Ordonanta simpla adoptata ieri de Guvernul Tudose demonstreaza preocuparea exclusiva pentru taxarea intreprizatorilor, prin orice mijloace, dar fara a fi preocupat in vreun fel de situatia veniturilor nete ale persoanelor care vor fi afectate de acest act normativ.

 

Daca actualul Guvern ar fi fost interesat de eventualele situatii in care angajatii sunt platiti in parte printr-un contract part-time, iar restul sumelor sunt achitate la negru, solutia nu era sa impuna otova astfel de inginerii fiscale aberante.

 

De altfel, institutia cu atributii in prevenirea unor astfel de practici este Inspectia Muncii, care se dovedeste prin acest act normativ incompetenta. Iar pretul pentru incapacitatea statului trebuie platit, in viziunea PSD, din nou, de mediul privat.

 

Astfel, actualul Cabinet face inca o data dovada unei guvernari cu "ochelari de cal", intrucat in Romania s-au construit si dezvoltat afaceri pornind tocmai de la acest sistem de impozitare, de care sunt dependente, iar acum risca falimentul. Totodata, cu o astfel de reglementare, orice companie isi pune problema daca mai poate sustine acelasi numar de angajati, ca urmare a cresterii costului muncii, existand riscul evident al pierderii de locuri de munca.

 

Ordonanta in cauza incalca prevederile constitutionale referitoare la emiterea de ordonante simple, intrucat Constitutia interzice in mod expres posibilitatea de a interveni in domeniul legilor organice. In acest caz, Codul Fiscal face parte din categoria legilor organice, existand interdictia de a fi modificat printr-un act normativ de nivel inferior, cum este cazul ordonantei simple.

 

Chiar daca in mod abuziv Legea pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonante simple include eventuale modificari aduse Codului fiscal, acestea nu pot afecta regimul legilor organice si nu pot impune sarcini suplimentare contribuabililor.

 

Totodata, Ordonanta incalca prevederile actuale ale Codului Fiscal, prevazute la articolul 4, care mentioneaza ca in cazul in care se majoreaza impozite, taxe sau contributii, ori se elimina sau se reduc facilitati existente "acestea vor intra in vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecarui an si vor ramane nemodificate cel putin pe parcursul acelui an". Or, Guvernul Tudose a anuntat intrarea in vigoare a acestor modificari incepand cu data de 1 august, fapt care contravine rigorilor de predictibilitate impuse de Codul Fiscal.

 

In acest sens, ne asteptam ca operatorii economici care sunt afectati in drepturile lor sa actioneze pe calea instantelor judecatoresti pentru sesizarea Curtii Constitutionale", scrie PNL într-un comunicat remis presei vineri. 

 

 

Şi liderul PNL, Ludovic Orban a reacţionat pe pagina proprie de socializare:

 

"Guvernul incepe programul de scos bani din piatra seaca. Prin Ordonanta adoptata ieri, angajatorii vor avea obligatia sa plateasca contributiile pentru pensii si sanatate la nivelul salariului minim brut garantat in plata si pentru angajatii part-time si cei care lucreaza in acord. Aceasta masura ne arata ca partidul de guvernamant nu este interesat in realitate ca angajatii sa castige mai bine, ca firmele sa aiba un cost cat mai redus al fortei de munca ci este interesat doar sa jecmaneasca intreprinzatorii pentru a mai face rost de niste venituri pentru acoperirea gaurilor din buget create de cheltuielile nesabuite angajate. Ne opunem categoric atat acestei scamatorii fiscale, cat si celor care vor urma", a scris si presedintele PNL Ludovic Orban, vineri, pe Facebook.

 

 

 

 

 

Background

 

 

 

• Patronii vor plăti CAS și CASS la nivelul salariului minim pentru angajații part-time 

 

 

Guvernul a decis joi ca angajatorii vor plati incepand cu luna august contributiile pentru pensii si sanatate la nivelul salariului minim brut pentru salariatii cu contracte de munca cu timp partial si pentru cei cu plata in acord. Exista insa cateva exceptii de la regula, una dintre ele fiind angajatii care cumuleaza venituri de cel putin nivelul salariului minim brut din mai multe contracte individuale de munca.

 

Angajatorii vor plati incepand cu luna august contribuțiile pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim brut pentru salariatii cu contracte de muncă cu timp parțial și pentru cei cu plata în acord, potrivit unui comunicat al Guvernului. 

 

Măsura nu se aplică angajaților al căror venit minim se realizează din mai multe contracte de muncă, scrie Hotnews.ro.

 

Exceptați sunt:

 

• Elevi sau studenți cu vârsta până în 26 de ani;
• Ucenici în vârstă de până la 18 ani;
• Persoane cu dizabilități care, prin lege, au posibilitatea să lucreze mai puțin de 8 ore pe zi;
• Pensionari pentru limită de vârstă în sistemul publice de pensii, cu excepția celor care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
• Persoanele care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată din mai multe contracte individuale de muncă.

 

 

 

”Venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile și nu venitul realizat de salariat” - se arată în nota de fundamentare a Ministerului Finanțelor pentru proiectul de modificare a Codului fiscal, citată de startupcafe.ro.

 

 

 

Modificarea Codului Fiscal se face prin ordonanta de urgenta, urmand ca noile reglementari sa intre in vigoare la 1 august si sa se aplice incepand cu veniturile aferente lunii august 2017. Prin derogare de la Codul fiscal, măsura urmează să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2017. Aceasta înseamnă că plata suplimentară se va face efectiv începând din septembrie 2017.

 

Cota de contribuție de asigurări sociale pentru condiții normale de muncă este de 15,8% pentru contribuția datorată de angajator.

 

Contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 5,2% pentru partea datorată de angajator.

 

Salariul minim brut pe țară este de 1.450 de lei în anul 2017.

 

Din această majorare suportată de angajatori, statul etimează că va câștiga în anul 2017 un plus de 190 de milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale și la contribuțiile pentru sănătate.

 

Ordonanța simplă este o măsură de urgență pe care Guvernul o poate lua în vacanța parlamentară, în baza legii de abilitare a guvernului de e mite ordonanțe în anumite domenii stabilite de Parlament.

 

Ministerul mai spune că au fost identificate anumite situații în care se află salariații pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

 

 

”Măsura are ca scop descurajarea angajatorilor, care în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă. Astfel, angajatorul datorează contribuții sociale utilizând o baza de calcul diminuată față de cea reală” - mai spune ministerul. 

 

”În vederea eliminării unei astfel de practici, a muncii la gri, la determinarea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, se va lua în calcul salariului minim brut pe țară garantat în plată” - precizează sursa citată.