Pe aceeași temă
Majoritatea deciziilor definitive au fost însă cu suspendare, iar cei care au fost găsiţi vinovaţi au fost obligaţi să presteze muncă în folosul comunităţii.
În primele trei luni ale anului, judecătorii au pronunţat decizii de condamnare în 84 de dosare de corupţie. În mai mult de jumătate dintre cazurile soluţionate definitiv, magistraţii au dat decizii de confiscare, pentru recuperarea prejudiciului sau a sumelor primite drept mită. În total, statul român ar avea de încasat, doar din aceste decizii, aproape 30 de milioane de euro. Cea mai substanţială confiscare a fost decisă în februarie. Cea mai mică - imediat după sărbători.
Un dosar de evaziune fiscală, trimis pe masa judecătorilor în vara lui 2015, a adus la bugetul de stat cea mai mare sumă - peste 10 milioane de euro. La polul opus, în dosarul în care un poliţist din Neamţ a fost condamnat pentru luare de mită, magistraţii au confiscat câteva sute de euro, dar şi o sticlă de vin, conform Digi24.
În dosarul foştilor şefi ai institutelor Oncologic şi "Ana Aslan" magistraţii au confiscat 160.000 de euro, bani primií mită de cei doi medici.
În privinţa pedepsei, magistraţii au fost însă îngăduitori: au dispus doar o condamnare cu suspendare, dacă vor presta până la 120 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Mai mult de jumătate dintre persoanele condamnate definitiv în primul trimestru al anului au fost obligate să lucreze în folosul unor instituţii publice. În total, 53 de condamnaţi pentru corupţie trebuie să muncească aproape patru mii de zile în folosul comunităţii, arata Digi24.
Legea spune că, dacă persoana condamnată cu suspendare nu se achită de obligaţia de munci în folosul comunităţii, judecătorul poate decide executarea pedepsei.
