Pe aceeași temă
17% dintre cei care s-au testat RT-PCR după depășirea fazei acute a bolii au avut un rezultat pozitiv la testarea de diagnostic, se mai arată în studiu. Potrivit sursei citate, în ciuda eventualei persistențe a unor teste RT-PCR pozitive după vindecare, studiile atestă faptul că pacienții nu mai sunt contagioși după cele 14 zile
Studiul, demarat în august 2020, în București și Cluj, s-a bazat pe folosirea testului de anticorpi IgG anti-Nucleocapsidă – anticorpii specifici bolii. În timp ce faza I a studiului a evaluat răspunsul imun la 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR, faza a II-a examinează gradul de protecție după o perioadă de timp mai mare, de 180 de zile de la depășirea fazei acute a bolii.
În faza II a studiului au fost testați doar pacienții care aveau un răspuns imun detectabil la prima testare, pentru a observa evoluția în timp a anticorpilor post COVID.
”Testul serologic implicat folosește chemiluminiscența cu microparticule pentru a detecta prezența anticorpilor de tip IgG specifici infecției cu SARS-CoV-2 – anticorpii IgG anti-Nucleocapsidă. Acești anticorpi sunt produși după faza acută a infecției”, explică Dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, director medical Divizia Laboratoare Clinice Regina Maria.
Studiul Regina Maria arată că la jumătate de an, foștii pacienți sunt și mai puțin protejați: doar 47% au mai prezentat anticorpi detectabili. Anterior, faza I evidențiase anticorpi la 79% dintre persoane, la mai puțin de 3 luni de la testarea RT-PCR pozitivă. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative între femei și bărbați.
Studiul Regina Maria a remarcat faptul că 17% dintre cei vindecați, care au realizat un test RT-PCR după faza acută a bolii, au prezentat rezultate pozitive. Un singur pacient a înregistrat un test RT-PCR pozitiv în contextul apariției de noi simptome sugestive COVID-19.
Cazuistica internațională cuprinde puține descrieri care să indice faptul că, în astfel de cazuri, este vorba despre o reinfectare, limitarea certificării acestora fiind impusă de necesitatea secvențierii suplimentare și a integrării într-un context epidemiologic bine documentat.
”Deși azi știm mult mai multe despre acest virus și afectarea pe care o poate produce, studiile sunt în continuă desfășurare și metodele de protejare eficientă sunt permanent testate. Impactul imediat al acestor concluzii se răsfrânge asupra protecției suplimentare pe care trebuie să o oferim cadrelor medicale implicate în tratarea pacienților COVID-19 și expuse riscului infectării recurente, dar și a societății per ansamblu”, declară dr. Teodora Ionescu, Medic specialist epidemiolog.
44% dintre persoanele din studiul Regina Maria au prezentat simptome post vindecare, dintre care cele mai frecvente au fost: tuse, oboseală, lipsa gustului, lipsa mirosului, dificultăți respiratorii, căderea părului, dureri musculare sau insomnii.
Un studiu The Lancet Psychiatry lansat recent anunța sechele neurologice și psihiatrice cu o incidență de 34% a pacienților care au avut COVID-19, în primele șase luni de la vindecare. Alte studii internaționale 4) confirmă persistența simptomelor post vindecare, în diferite grade de afectare și necesități de reinternare.
59% dintre pacienții cu rezultat de anticorpi detectabili la 180 de zile de la vindecare nu au prezentat simptomatologie persistentă după ieșirea din izolare. Așadar, persistența simptomelor post-COVID nu pare să se coreleze cu persistența anticorpilor IgG detectabili.
„Persoanele care au trecut prin infecția COVID-19 sunt considerate în continuare pacienți, cazuri care trebuie supravegheate și monitorizate individual, pentru că datele pe care le avem în acest moment, și noi, și cazuistica internațională, nu permit încă trasarea unor limite de siguranță certe. Fiecare persoană poate fi afectată în mod diferit, la fel cum fiecare persoană reacționează diferit în lupta cu boala. De aceea, există recomandarea pentru pacienții care au trecut prin infecție de a fi monitorizați post COVID” explică Nirvana Georgescu, Quality and Patient Safety Director, Rețeaua de sănătate Regina Maria.
„Dinamica anticorpilor este de asemenea în continuare în studiu, așadar cea mai bună metodă de protecție suplimentară post-COVID rămâne vaccinarea, alături de practicarea unui stil de viață precaut”, completează Nirvana Georgescu.
Numeroase alte studii internaționale au arătat că, după vindecare, pacienții nu mai sunt contagioși, în ciuda unei eventuale persistențe a unor teste RT-PCR pozitive. Excepțiile se înscriu în categoria unor situații specifice, de pacienți imunodependenți sau cu forme severe de boală.
În toiul dezbaterilor aprinse de anul trecut, alimentate de națiuni și lideri adepți deopotrivă, Dr. Michael Ryan, Directorul Executiv al Programelor de Urgență în Sănătate OMS, s-a văzut nevoit să avertizeze jurnaliștii: „Nu suntem deloc aproape de nivelurile de imunitate necesare pentru a opri transmiterea acestei boli. Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce putem face acum pentru a suprima transmiterea și nu să trăim cu speranța unei imunități de grup care ne va salva.”
Între timp, datele îi confirmă afirmația: diferitele mutații are virusului implică reluarea epuizantă a cercetărilor de fiecare dată, pacienții vindecați se pot reinfecta, iar populația continuă să fie la risc, guvernele impunând gradual noi măsuri de protecție.
Cel mai mare studiu desfășurat până acum referitor la riscul de reinfectare, derulat în Danemarca, a arătat că, deși infecția inițială era asociată cu un grad general de protecție la reinfectare de 80%, pe segmentul de vârstă de peste 65 de ani, această protecție a fost revizuită dramatic la 47%.
Studiul imunității post-vaccinare6)demarat de Regina Maria, încă în derulare, evidențiază rezultate promițătoare: 80% dintre persoanele care au trecut prin infecție și ulterior s-au vaccinat au prezentat valori ridicate ale anticorpilor protectori.
De asemenea, persoanele cu vârsta peste 50 de ani care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 au prezentat un titru mediu al anticorpilor dobândiți post-vaccinare semnificativ mai mare decât cel al persoanelor care nu au trecut prin boală.
Daniela Michlmayr, cercetător în Departamentul de Bacterii, Paraziți și Fungi al Institutului Staten Serums din Copenhaga și unul dintre coordonatorii studiului danez, subliniază că „Rezultatele studiului întăresc nevoia de a vaccina persoanele care au suferit deja de COVID-19, mai ales persoanele peste 65 de ani, întrucât nu ne putem baza pe imunitatea dobândită natural.”
Activitatea de cercetare REGINA MARIA continuă susținut, coordonat cu studiile științifice internaționale, pentru a contribui la clarificarea gradului de imunizare al românilor și pentru a ajuta la fundamentarea deciziilor de vaccinare. Dinamica răspunsului imun al populațiilor va continua să fie interes major pentru întreaga comunitate medicală până când se va putea trage concluzia încheierii pandemiei, așteptată de toată lumea.
