Tăriceanu spune că e judecat de o justiție care practică anchetele securiste din anii ’50

Laurentiu Gheorghe | 25.03.2019

Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat luni la ÎCCJ, că dosarul întocmit de DNA este o „înscenare” și că „o practică specifică unei procuratorii din anii ’50 au revenit în actualitate”.

Pe aceeași temă

ICCJ a terminat de judecat luni apelul în dosarul în care președintele Senatului a fost achitat în primă instanță pentru acuzația de mărturie mincinoasă.

Instanța a anunțat că va da sentința definitivă în acest dosar pe data de 8 aprilie.

„Consider că acest proces în care am fost antrenat este o înscenare ca urmare a recomandărilor făcute în MCV, ca rezultatele luptei împotriva corupției să se soldeze cu «big fish». Datorită pozițiilor pe care le-am avut sau le dețin, fac parte din această categorie. Au încercat să mă târască într-un proces de corupție, nu au avut alte elemente și au încercat cu evaziunea fiscală. Ar fi fost simplu pentru procurori să vadă că acea presupusă tranzacție nu a fost în realitate făcută. Au încercat să sugereze că eram la curent cu acea tranzacție. În anul 2008, aveam o agendă suficient de încărcată ca să ştiu şi agenda cabinetului de notar al soţiei mele. La audiere, fosta mea soţie a fost întrebată dacă mi-a zis de tranzacţie. Eu i-am spus: ‘Să faci ceea ce este legal’. Tranzacţia nu s-a făcut. DNA a zis nu putem să-l agăţăm pe evaziune, hai să-l luăm pe mărturie mincinoasă. Sunt acuzat că aş fi favorizat foştii mei consultanţi pe achiziţia acelor drepturi litigioase. Pe de altă parte, prinţul Paul face plângere penală împotriva mea din care rezultă că, în viziunea lui, eu aş fi obstrucţionat ca el să obţină acele drepturi litigioase. Or, nu se pot ambele. Sunt foarte amărât când văd că practici specifice unei procuraturii din anii ’50 au revenit în actualitate în ultimii ani”, a spus Tăriceanu, în ultimul cuvânt în faţa instanţei.

Un procuror de la DNA le-a solicitat luni judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rejudecarea dosarului în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost achitat în primă instanţă pentru mărturie mincinoasă, transmite Agerpres.

Pe 22 mai 2018, un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători a dispus achitarea lui Tăriceanu, printre motivele invocate fiind şi faptul că DNA avea suspiciuni că şeful Senatului ar fi săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, însă l-a audiat pe acesta în calitate de martor. În opinia primei instanţe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declaraţia de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa.

Luni, la judecarea apelului, procurorul de şedinţă a solicitat casarea sentinţei prin care Tăriceanu a fost achitat şi trimiterea dosarului spre rejudecare.

„Inculpatul Călin Popescu-Tăriceanu a fost audiat în faza de urmărire penală, în legătură cu retrocedările, şi nu cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală. Vă rugăm să aveţi în vedere că în dosar sunt întrunite elementele săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă. Este relevant faptul că Tăriceanu avea cunoştinţă de acele retrocedări şi se înţelesese cu consultanţii săi politici ca actele să fie întocmite de fosta sa soţie, Ioana Valmar. Călin Popescu-Tăriceanu nu a relatat tot adevărul. Acesta a minţit şi în legătură cu angajarea lui Marcovici la Guvern. Judecătorii de la instanţa de fond nu s-au pronunţat cu privire la actul de sesizare. (…) La momentul în care a fost audiat ca martor, Călin Popescu-Tăriceanu nu era suspectat şi nu erau probe că era implicat în acel grup infracţional legat de retrocedarea Fermei Băneasa. Activitatea de urmărire penală s-a desfăşurat legal, cu respectarea dreptului la apărare şi un proces echitabil. În noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus luarea unor măsuri de supraveghere faţă de Tăriceanu, dar asta nu înseamnă că el era suspectat de săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Nu există nicio probă că, la acel moment, Tăriceanu era suspectat de săvârşirea vreunei infracţiuni. Nici în decembrie 2015, când a fost audiată fosta soţie, Tăriceanu nu era suspectat de evaziune fiscală. În declaraţia dată de Ioana Valmar, aceasta a susţinut că avea cunoştinţă de existenţa actelor privind retrocedarea Fermei Băneasa. Din declaraţia dată la urmărirea penală ca martor, dar şi din declaraţia dată în instanţă, nu a rezultat că Tăriceanu a simţit că era suspectat şi s-ar fi autoincriminat”, a spus procurorul.

Procesul continuă cu pledoaria avocatului care îl apără pe Tăriceanu.

Tot acum, judecătorii au anunţat că vor amâna pronunţarea în acest dosar.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, el fiind achitat pe 22 mai 2018 de un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători.

Decizia a fost atacată cu apel de procurorii anticorupţie, procesul fiind pe rolul completului de cinci judecători.

Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.

Procurorii afirmă că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.

Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie despre relaţia cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22