Tiberiu Nițu, fostul procuror general, urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu

După premiera Victor Ponta urmărit penal, România înregistrează o nouă premieră: primul procuror general anchetat de DNA, la câteva zile după ce acesta a părăsit funcția. 

Tiberiu Nițu a stat mai puțin de 30 de minute în sediul DNA. La ieșire, el a spus că protocolul în baza căruia a beneficiat de însoțire din partea poliției rutiere a fost încheiat la inițiativa Ministerului Afacerilor Interne. 

"Am avut un dispozitiv de însoțire și protecție proporțional cu riscul pe care îl presupune exercitarea funcției de procuror general", a declarat Tiberiu Nițu.

 DNA a comunicat oficial punerea sub urmărire penală a fostului procuror general al României, pe site-ul DNA.

Comunicatul DNA:

”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul:

NIȚU TIBERIU-MIHAIL, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la data faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

• În cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înregistrat un protocol privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne.

• Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat la încheierea protocolului de către procurorul general Nițu Tiberiu-Mihail, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliției rutiere.

• Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere.

De menționat este faptul că, oricum, și fără încheierea acestui protocol, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, în virtutea funcției, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.

• Protocolul semnat de procurorul general Nițu Tiberiu Mihail a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, Brigada Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, aflată în subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate de acesta pe raza municipiului București.

Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliție din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aștepta sosirea procurorului general în București și îl însoțea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenți de poliție din teren. Ulterior, agentul de poliție rămânea în apropierea unității de parchet și însoțea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoțea procurorul general până la ieșirea din București.

• În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

• La data de 03.07.2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.

Din documentul menționat rezultă că, dintre categoriile de persoane îndreptățite legal, singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și primul ministru. De asemenea, de însoțire permanentă beneficiau și ministrul de interne și procurorul general, care însă nu ar fi trebuit să aibă acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numărul persoanele pentru care a fost asigurată activitatea de însoțire a fost dublat, cu perturbarea inerentă a circulației rutiere în municipiul București.

Prevederile referitoare la circulația pe drumurile publice reglementează în mod limitativ sfera demnitarilor care pot fi însoțiți de echipaje de poliție rutieră pe parcursul deplasărilor. Rațiunea acestor prevederi ține atât de nevoia de a gestiona în mod eficient resursele limitate de care dispune Poliția Română, cât și de a garanta desfășurarea în bune condiții a circulației rutiere.

În acest sens, trebuie avut în vedere că însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.

Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecința perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare și control al traficului.

Astfel, în aceste situații, intersecțiile unde acționează agenții de poliție nu sunt alese în funcție de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăresc optimizarea circulației, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului. Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasării pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agenții de poliție rutieră aflați în posturile fixe opresc circulația celorlalte vehicule, asigurând deplasarea nestingherită a coloanei oficiale.

În condițiile în care numărul de agenți de poliție care desfășoară la un anumit moment dat activități de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu București variază între 60 și 80, asigurarea dispozitivului de siguranță pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliție Rutieră este alocată exclusiv activității de însoțire, cu afectarea celorlalte responsabilități. Drept urmare, un număr important de intersecții cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenții de poliție care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale.

• Având în vedere aceste argumente, art. 223 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere Președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului și primul ministru. În considerarea importanței acestor funcții în stat, legiuitorul a instituit o prezumție legală absolută cu privire la caracterul justificat al resurselor suplimentare alocate și al inconvenientelor cauzate traficului, prevăzând că demnitarii menționați pot fi însoțiți în toate deplasările pe care le efectuează.

Același act normativ prevede, în dispozițiile art. 223 alin. 3, că miniștrii pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere doar în situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență. Spre deosebire de ipoteza anterioară, beneficiul poate fi invocat de ministru numai dacă sunt îndeplinite în mod simultan două condiții – existența unei împrejurări neuzuale, precum și a unor motive obiective care impun ca demnitarul să ajungă la o anumită destinație într-un interval scurt.

• În acest sens, trebuie avut în vedere că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători și a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore și luminoase și să încalce regimul legal de viteză potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002. Legiuitorul a prezumat că acest regim de circulație prioritară este suficient pentru deplasările demnitarilor, așa cum este suficient pentru deplasarea ambulanțelor și a autoturismelor de intervenție ale poliției, iar suplimentarea cu echipaje de poliție rutieră și închiderea intersecțiilor de pe traseu se justifică doar în situații excepționale.

În cazul în care un ministru sau, în cazul de față procurorul general, consideră că se găsește într-o asemenea situație excepțională, Serviciul de Protecție și Pază transmite o solicitare scrisă Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispoziție cu privire la însoțirea acelei deplasări. Trebuie menționat și că Poliția Română nu are competențe în asigurarea protecției demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecție și Pază doar în limitele competențelor legale.

• Totodată, art. 223 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prevede, în mod limitativ, celelalte categorii de persoane îndreptățite să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere, respectiv foștii președinți ai României, candidații la funcția de președinte pe durata activităților electorale, șefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare și omologii străini ai demnitarilor români”. 

Tiberiu Nițu a demisionat cu exact o săptămână înainte de a fi pus sub urmărire penală

Tiberiu Nițu a demisionat pe 2 februarie, în ziua următoare președintele României semnând decretul de eliberare din funcție. Ministrrul Justiției afirma, în aceeași zi, că va începe cu celeritate procedura de numire a unui nou procuror general.

Tiberiu Niţu a transmis într-un comunicat că nu a solicitat şi nu a beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege şi că i s-a asigurat un dispozitiv de însoţire şi protecţie, conform legislaţiei în vigoare.

Iată ce spunea procurorul general la momentul demisiei, printr-un comunicat de presă, postat pe site-ului Parchetului General:

"Săptămâna trecută a fost marcată de două evenimente importante din punct de vedere al activităţii Ministerului Public: publicarea Raportului MCV şi lansarea în spaţiul public de către unele instituţii media a unor afirmaţii referitoare la o presupusă încălcare a legii de către mine, în calitate de procuror general.

Doresc să mă  refer, pe scurt, la ambele evenimente.

După cum unii dintre dumneavoastră deja au observat, activitatea Ministerului Public şi a Procurorului General a fost consemnată într-o manieră mai mult decât apreciativă în Raportul de ţară, care a subliniat eforturile depuse de procurori pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate. Nu voi insista asupra referirilor din Raportul politic, care a fost deja mediatizat şi nici asupra cifrelor şi indicatorilor de performanţă – pe care îi veţi regăsi şi în Raportul de bilanţ pentru anul 2015, ci voi menţiona doar câteva dintre aprecierile din Raportul tehnic, mai puţin cunoscut pentru opinia publică, dar care este un instrument de lucru pentru practicieni.

Astfel, Raportul tehnic arată că Procurorul general a făcut din combaterea corupției o prioritate a activității sale. În 2015, Ministerul Public a instrumentat un număr mare de cazuri de mică corupție, fiind trimişi în instanță 903 inculpați, care acoperă un spectru larg de domenii, inclusiv educație, sănătate, poliție, administrația publică locală și centrală.

Am fost bucuroşi să constatăm că Raportul a apreciat faptul că Serviciul de îndrumare și control din subordinea procurorului general face o analiză a tipologiei acestor cazuri de corupție, pentru a stabili prioritățile în cadrul activităților de urmărire penală și a oferi îndrumări în materie de evaluare a riscurilor.

Totodată, referindu-se la problema reorganizării parchetelor – temă legată indisolubil de situaţia resurselor umane şi a volumului de muncă - problemă prezentă în toate documentele MCV, Raportul din acest an menţionează propunerea pe care am făcut-o în acest sens - respectiv regruparea procurorilor la nivelul tribunalului și închiderea parchetelor la nivelul instanței de prim grad de jurisdicție – invocând şi finalizarea studiului de impact care a făcut obiectul unor consultări cu sistemul. Această măsură precum şi propria poliţie judiciară, în subordinea procurorului, sunt soluţiile pe care le considerăm necesare şi de natură să rezolve principalele probleme ale Ministerului Public.

Cu referire la cel de al doilea eveniment, constând în lansarea în spaţiul public de către unele instituţii media a unor afirmaţii referitoare la o presupusă încălcare a legii de către mine, respectiv „folosirea coloanei oficiale fără drept”, doresc să precizez câteva lucruri şi să le reiterez pe cele deja exprimate în cursul lunilor octombrie – decembrie 2015:

•          Nu am solicitat şi nu am beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege.

•          Mi s-a asigurat un dispozitiv de însoţire şi protecţie.

•          Stabilirea unui anumit nivel de protecţie pentru diverse categorii de demnitari şi punerea în practică a măsurilor de protecţie sunt atributul instituţiilor specializate ale statului şi nu al beneficiarului protecţiei.

•          Măsurile de protecţie asigurate procurorului general al României de către instituţiile specializate ale statului sunt proporţionale cu riscurile potenţiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuţii de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislaţia în vigoare.

•          În întreaga mea carieră de magistrat, precum și în funcția de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii și a normelor deontologice.

Cu toate că Raportul MCV validează rezultatele activităţii mele în fruntea Ministerului Public, la fel şi datele din bilanţ care vor fi făcute publice în cursul lunii martie,  în condiţiile în care numele meu şi funcţia pe care o reprezint sunt asociate în mod artificial cu o situaţie de natură să aibă consecinţe asupra imaginii instituţiei pe care o conduc, am decis – ca un gest de responsabilitate şi onoare – să îmi depun demisia din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."

Context

Gabriel Oprea, fostul ministru de Interne, este acuzat de DNA şi de faptul că ar fi încheiat un protocol prin care Tiberiu Niţu, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a beneficiat de insotirea deplasarilor efectuate cu echipaje ale politiei rutiere.

Conform unor surse citate de B1 TV, Tiberiu Niţu, procurorul general al României, ar fi beneficiat de 720 de deplasari cu coloana oficiala, in perioada aprilie 2014 - noiembrie 2015. B1 TV transmite de asemenea ca media deplasarilor procurorului general cu coloana oficiala ar fi fost de doua pe zi.

Procurorii îl acuză astfel pe Oprea că ar fi facilitat crearea unui "folos necuvenit" pentru procurorul general al PICCJ.

Protocolul la care face referire DNA ar fi fost semnat în aprilie 2014 de către MAI şi PICCJ, implicând cooperarea dintre cele doua institutii in scopul insotirii autovehiculului utilizat de catre procurorul general cu echipaje ale politiei rutiere. DNA arată însă că actele normative pe care era bazat protocolul nu includeau procurorul general printre persoanele indreptatite a beneficia de insotire cu echipaje ale politiei rutiere.