Pe aceeași temă
Vorbind despre el la persoana a treia, Corlățean, care a fost timp de trei luni ministru al Justiției, a povestit: „Au existat la acel moment (2012 - n. red.) demersuri în sensul de presiuni pentru ca cel care vă vorbeşte, eram ministrul Justiţiei la acel moment, ca o anumită nominalizare la o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public şi am beneficiat de vizita a doi sau trei ambasadori la sediul Ministerului Justiţiei (...) Nu am apreciat modul insistent al ambasadorului Olandei de la acel moment cu care am avut mai multe discuţii. Nu am apreciat insistenţa ambasadorului american, domnul Gittenstein, de la acel moment, pentru a face o nominalizare despre care se ştie. Era vorba de nominalizarea doamnei Kovesi în funcţia de vârf”, a declarat Titus Corlăţean.
„Presiunea a depăşit limitele acceptabile în relaţiile diplomatice între state”, a adăugat el.
Întrebat despre ce funcţie de vârf este vorba, Corlăţean a spus că nu îşi mai aminteşte exact.
Fostul ministru al Justiţiei a mai spus că l-a informat incusiv pe prim-ministrul de la acea vreme, Victor Ponta, despre discuţiile pe care le-a avut cu respectivii ambasadori.
El a adăugat că a fost sunat inclusiv de preşedintele de atunci, Traian Băsescu, pe tema numirilor şefilor de parchete, plângându-se de maniera în care fostul şef al statului l-a contactat.
„Când eşti sunat pe telefonul mobil al aghiotantului, de la Cotroceni şi aghiotantul îţi dă propriul telefon de serviciu ca să vorbeşti cu centrala şi după aceea cu preşedintele României, şi mai ales discuţia în care mi s-a explicat o anumită chestiune cum nu ar trebui să fac şi cum ar fi bine să fac, nu sunt foarte confortabil să vorbesc public de astfel de chestiuni, pentru că nu aşa ar trebui să funcţioneze instituţiile într-un stat democratic”, a relatat Titus Corlăţean.
Întrebat dacă crede că numirea Laurei Codruţa Kovesi la DNA a fost rezultatul unor presiuni, Corlăţean a răspuns: „Eu nu pot să vorbesc decât despre scurtul meu mandat de ministru al Justiţiei, atunci când stabilisem şi discutasem la Bruxelles să realizăm o procedură transparentă, care ar fi implicat evaluarea celor care erau doritori”.
