Pe aceeași temă
Președintele Iohannis a decis, la inceputul lunii martie, să îi retragă “Steaua României” lui Laszlo Tokes.
“Am decis astăzi să-i retrag Ordinul Național „Steaua României” lui László Tőkés. Cel care primeşte şi acceptă o distincţie din partea statului român trebuie să recunoască și să respecte România, trebuie să aprecieze valorile care stau la baza Constituţiei țării”, a spus Iohannis, joi, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni.
Laszlo Tokes a pierdut definitiv distinctia "Steaua Romaniei in grad de cavaler", primita in anul 2009 de la presedintele Traian Basescu, dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a respins, la finalul lunii februarie, recursul acestuia fata de decizia din 2014.
"Respinge recursul declarat de Tokes Laszlo impotriva sentintei din 20 iunie 2014 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, ca nefondat",care confirma justetea retragerii disctinctiei, se arata in hotararea pronuntata de ICCJ. Decizia Instantei Supreme este definitiva.
Pe 20 noiembrie 2013, Consiliul de Onoare al Ordinului Național "Steaua României" a decis, cu cinci voturi pentru și o abținere, retragerea distincției acordate europarlamentarului Laszlo Tokes.
Principalul motiv al retragerii a fost că, în data de 27 iulie 2013, Laszlo Tokes i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universității de Vară Balvanyos, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască "un sistem de cooperare națională", astfel încât să ofere "protectorat" Transilvaniei, "așa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud".
Consiliul de Onoare al Ordinului National 'Steaua Romaniei' a decis in 2013, cu cinci voturi pentru si o abtinere, retragerea distinctiei acordate europarlamentarului Laszlo Tokes, in 2009, " in semn de inalta apreciere a curajului si a demnitatii de care a dat dovada, declansand, prin exemplul personal, revolta istorica a poporului roman impotriva dictaturii comuniste''.
"Consiliul de onoare a votat propunerea de retragere a ordinului 'Steaua Romaniei'. Au fost sase prezenti (membri ai Consiliul - n.r.), un absent. Votul a fost: cinci 'pentru' si o abtinere. Motivarea acestei hotarari va fi redactata si data publicitatii in timp util", declara academicianul Ionel Haiduc, presedinte al Consiliului de Onoare al Ordinului National 'Steaua Romaniei'.
"Domnul Tokes a refuzat sa vorbeasca si sa dialogheze cu Consiliul. A pretins ca avocatul sa-l reprezinte, ceea ce nu corespunde regulamentului. Aici nu era vorba de un proces juridic in care sa fii reprezentat, membrul Ordinului trebuia sa participe la un dialog cu colegii sai", a adaugat academicianul.
Laszlo Tokes a atacat decizia la Curtea de Apel București, aducând ca argumente modul defectuos de alegere a membrilor din Consiliul de Onoare, incompatibilitatea unor membri și încălcarea Legii avocaturii. Totodată, el afirma că între membrii Consiliului de Onoare au fost una sau două persoane care au fost și reclamanți, ei având astfel dublă calitate, de judecători și acuzatori.
Potrivit acestuia, și Legea avocaturii a fost încălcată, prin nerespectarea dreptului de a fi reprezentat de un avocat, așa cum Tokes solicitase în repetate rânduri.
Pe 15 decembrie 2013, Laszlo Tokes a predat Bisericii Reformate din Timișoara medalia "Steaua României în grad de cavaler", spunând că, dacă vreo persoană dorește să îi ia înapoi distincția, să meargă la Timișoara.
Comentarii 2
dusu - 04-19-2016
o doamne ! auzi crez politic social si democratic; ha ha muta te domnule ca aia vor rominii ! ori taci si cinta cu ei :noi sintem romini noi aci sintem stapini
RăspundeIMREH ISTVAN - 04-19-2016
Stimată D-nă Redactor Șef Adjunct Andreea PORA și Stimate D-le Redactor Șef Alexandru LĂZESCU Mă numesc IMREH István, sunt un foarte vechi cititor și de multe ori comentator al REVISTEI 22. De la primul număr, săptămânal, aștept această revistă, deoarece consider că este cea mai democratică și în multe privințe este aproape de crezul meu democratic. În general am intervenit la numeroase articole prin comentarii, mai ales la cele ce erau în legătură cu maghiarii din România sau despre unele informații inexacte despre Ungaria. Am făcut acest lucru atât pentru a-mi exprima părea mea sinceră cât și pentru a semnala faptul că în unele situații autorii ori nu erau corect sau pe deplin informați, ori au preluat anumite stereotipuri “convenabile sau mai modern spuse corecte politic”. Spre plăcerea mea și așa consider corect, în multe situații autorii articolelor au și răspuns acestor observații, aducând argumente sau făcând anumite precizări. Eu acest lucru consider deosebit de pozitiv și un exercițiu democratic. Vă mărturisesc cu regret că de două săptămîni amân această scrisoare, sperând că mă înșel. Dar nu a fost așa. Este vorba despre retragerea de către președintele Klaus Werner Iohannis a medaliei primită de László Tőkés de la fostul președinte Traian Băsescu, pentru meritele avute în declanșarea Revoluției Române din 1989. Ne place sau nu persoana D-lui Tőkés, D-sul a avut un rol pe care nimeni nu poate contesta în acele zile deosebite din istoria României. Și aici intervine tristețea mea, atât ca cetățean al României, cât și ca etnic maghiar din România cât și ca cititor al Revistei 22, deoarece mă așteptam ca în coloanele acestei publicații măcar într-un fel să fie amintit evenimentul. Dar am constatat o tăcere cumplită, tăcere care nu pot califica decât cu o aprobare tacită și rușinoasă din partea redacției pentru acest eveniment. Probabil că este POLITIC CORECT să nu te opui fățiș curentului general de contestare al D-lui Tőkés, este convenabil să nu pierzi cititori sau să fi bombardat cu critici că nu ești suficient de român dar această tăcere este o palmă dată democrației, crezului pe care a avut această Revistă. Este curios acest comportament, mai ales în contextul în care mai mulți intelectuali români de seamă au criticat dur și cu curaj această decizie (vezi Vladimir Tismăneanu și alții). Poate mulți dintre redactorii Revistei 22 nu cunosc nici “evenimentele cotidiene” cu care se confruntă maghiarii din România. Vă amintesc câteva: • de la început, Primarul din Tg Mureș a interzis desfășurarea în oraș a zilelor maghiare târgumureșene, organizatorii fiind nevoiți să le desfășoare în condiții improprii pe malul Mureșului, atunci când maghiarii totuși reprezintă peste 40% din populația orașului. • în timpul manifestației comemorării în 10 martie la Tg Mureș a Zilei Libertății Secuilor, la obeliscul Martirilor Secui, unde exista aprobare oficială pentru desfășurarea acestui eveniment, jandarmeria a profanat comemorarea prin faptul că a adunat în timpul desfășurării comemorării toate suporturile de lemn ale drapelelor pe motivul că reprezintă un pericol. Ați mai auzit așa ceva la manifestații în alte orașe din România. Cu această ocazia, după câteva zile de la comemorare, jandarmeria a emis peste 70 de amenzi pentru manifestație ilegală și pentru conturbarea ordinii publice prin strigături, inclusiv pe numele unor persoane care nici nu au fost în oraș în aceea zi. • Vă recomand cu “căldură” lecturarea Ziarului CUVÂNTUL LIBER, cotidian din Tg Mureș, pentru a savura zilnic articolele denigratoare despre maghiari, istoria lor etc. • Sau la Cluj primarul orașului Emil Boc se exprimă astfel despre MOLNÁR Levente, actor ce a jucat în filmul premiat cu Oscar, Fiul lui Saul, că va acorda acestuia titlul de cetățean de onoare, chiar dacă este maghiar, parcă a fi maghiar în România este o rușine sau un lucru râu. Probabil așa este pentru mulți români, din păcate. O altă problemă, care deranjează pe etnicii maghiari din România este circul din jurul utilizării simbolurilor specifice etniei, orașului, județului sau regiunii (ținutului). Se dau amenzi, se fac presiuni etc. Nu înțeleg cu ce lezează demnitatea sau integritatea României dacă aceste simboluri sunt utilizate la manifestări specifice sau chiar sunt arborate pe clădiri alături de cele oficiale. În Tg Mureș am văzut în mai multe magazine expus de mult timp în geam drapelul englez și cel american, fără ca autoritățile vigilente în cazul maghiarilor să fi intervenit la fel de prompt. Ași putea aduce multe alte exemple dar acestea au fost cele mai recente. Să știți că în media de limbă română (presă, televiziune) știrile despre maghiari apar numai când se poate spune ceva negativ, niciodată nu vedem reportaje cotidiene cu lucruri pozitive și vă asigur că în viața de toate zilele în zonele în care trăiesc maghiarii se întâmplă și astfel de evenimente. Cu gustul amar pe care simt la scrierea acestor rânduri, chiar la începutul Săptămânii Mari a Paștelui Catolic, vă rog nu abandonați niciodată pentru nimic crezul politic, social și democratic al REVISTEI 22, Cu stimă IMREH István
Răspunde