Pe aceeași temă
Calea extraordinară de atac urma să se judece la Curtea de Apel București (CAB), însă vineri, la primul termen de judecată, fostul președinte a transmis că își retrage revizuirea.
Dosarul în care Traian Băsescu avea calitatea de revizuent, iar Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) pe cea de pârât a fost înregistrat pe rolul Secției de Contencios de la CAB, după ce aceeași instanță l-a trimis pe fostul președinte la Judecătoria Sectorului 1 să se „bată” pentru evacuarea din vila de protocol și i-a amânat procesul cu Serviciul de Protecție și Pază cu privire la retragerea gărzilor de corp.
În procesul de revizuire, Traian Băsescu trebuia să convingă, cumva, instanța că nu întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a fi declarat colaborator al fostei Securități, în sensul celor prevăzute de OUG 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Iată cum definește actul normativ noțiunea de „colaborator al Securității”: „Persoana care a furnizat informații, precum note și rapoarte scrise, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
Cu alte cuvinte, Traian Băsescu trebuia să dovedească două lucruri: Că prin notele pe care recunoaște că le-a semnat nu a turnat vreo activitate anticomunistă, ci doar a întocmit rapoarte, obligat fiind prin natura serviciului. Că prin notele date la Securitate nu a încălcat niciun drept fundamental al celor vizați.
Pe 23 martie 2022, Înalta Curte a decis, definitiv, că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă, ca poliție politică, și că a dat declarații sub numele conspirativ „Petrov”. Hotărârea ICCJ a menținut-o pe cea a Curții de Apel București, din 20 septembrie 2019.Consecințele nu au întârziat să apară, iar beneficiile pe care le avea ca fost șef de stat i-au fost revocate.
CNSAS a arătat în instanțe că Băsescu a dat note informative ce au dus la menținerea în țară a unui coleg de la marină, că ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Mai exact, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării ca urmare a uneia dintre notele informative date de Băsescu.
Conform CNSAS, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
Traian Băsescu a deschis mai multe procese pe rolul Curții de Apel București, după ce instanțele l-au declarat colaborator al fostei Securități. Toate au ca obiect pierderea privilegiilor pe care le avea ca fost șef de stat. La fel ca alți înalți demnitari, Traian Băsescu a semnat la învestire o declarație pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea. Actul i-ar fi putut aduce un dosar penal de fals în declarații după ce în instanță s-a demonstrat contrariul.
Pe data de 8 octombrie 2022, Curtea de Apel București a decis că Traian Băsescu se va judeca la Judecătoria Sectorului 1 în legătură cu vacantarea vilei de protocol din cartierul Primăverii. Instanța a statuat că litigiul dintre Băsescu și RA-APPS este o simplă evacuare, nu o chestiune de ține de anularea unui act administrativ. În schimb, procesul dintre Traian Băsescu și SPP – având ca obiect retragerea dispozitivului de pază și protecție – se va judeca la Curtea de Apel București pe data de 24 noiembrie, după ce instanța a hotărât că este legal învestită să analizeze acest caz.
