Pe aceeași temă
Este vorba despre Guvern, pe de o parte, și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pe de altă parte.
Conform solicitării către CCR, acest conflict a intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcției Naționale Anticorupției asupra legalității Hotărârii Guvernului 858/2013, respectiv a Hotărârii Guvernului 943/2013, preciza un comunicat al Senatului, conform Agerpres.
Este vorba despre Afacerea Belina, in urma căreia fostul vicepremierul Sevil Shhaideh şi fostul ministru Rovana Plumb au fost anchetate de DNA.
În cazul Rovanei Plumb, Camera Deputaţilor a respins începerea urmăririi penale pe care o ceruse DNA.
Ancheta procurorilor a declanşat însă nemuluţumirea premierului Tudose faţă de Shhaideh şi Plumb,care, ulterior, au demisionat din Guvern.
Potrivit comunicatului, în documentul înaintat Curții Constituționale a României se precizează că actele și faptele concrete expuse în sesizare dovedesc existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și DNA — componentă a Ministerului Public, care constă în declanșarea unei proceduri de urmărire penală în legătură cu adoptarea unor hotărâri de guvern. Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituțională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenței originare a Guvernului, se arată în comunicat.
Președintele Senatului a solicitat CCR să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție, pe de o parte, și Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului: Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de anchetare a circumstanțelor, împrejurărilor, oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri de Guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotărârilor de Guvern.
****************
Potrivit ordonanţei întocmite de procurori, în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.
Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate H.G. 943/2013, act cu caracter individual şi HG 858/2013, act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Totodată, au fost făcute notări în cărţile funciare ale celor două imobile (insula Belina şi braţul Pavel) cu încălcarea dispoziţiilor din Codul Civil, pentru a ascunde titularul dreptului de închiriere şi pentru a facilita adoptarea hotărârilor de guvern menţionate.
Comentarii 4
Aurel - 10-24-2017
Liberalii il cunosc foarte bine pe Tariceanu ,stiu foarte bine din interior cum si-a facut averea, ,i-au vazut pozitiile antieuropene ,pozitiile referitoare la statul de drept, cunosc ce a facut acest individ de-a lungul atator ani,cunosc ce trebuia sa faca pentru Romania si a facut numai pentru el si pentru PSD.Acest om nu a fost niciodata si nu este liberal.Nu l-au atins cu nicio floare,l-au lasat .Il lasa sa-si intinda infectia in continuare.E vinovat si PNL-ul pentru consecintele actiunilor acestui individ si va plati la alegeri pentru tacere.
Răspunde?????? - 10-24-2017
Cum ați comenta despre faptul că mulți dintre parlamentari, unii dintre ei i cu multe mandate parlamentare īn CV ,nu ar fi aflat că hotărârile judecătorești rămase definitive sunt executorii, încercând "să le voteze" ? Considerați că o astfel de "speță" ar fi un "conflict" între puterea legislativă și cea judecătorească ?
Răspunde?????? - 10-24-2017
Nepunerea în executare a hotărârilor judecătorești ,de către cei cu atribuții de conducere din parlament considerați că ar trebui să fie urmată de sancționarea , conform legii, a celor care împiedică punerea în executare a hotărârilor judecătorești ? Remarcați și că legea nu reglementează că în parlament dispozițiile hotărârilor judecătorești să fie votate , înainte de a fi puse în executare ?
Răspunde?????? - 10-23-2017
Hotărârea de guvern fiind un act administrativ, după cum a stabilit anterior CCR prin decizia referitoare la abuzul în serviciu, considerați că ar putea fi de competența instanțelor de contencios administrativ stabilirea legalității unei hotărâri de guvern, ca și în alte spețe referitoare la acte administrative ale administrației publice centrale sau locale ?
Răspunde