Tudorel Toader își susține în Parlament pachetul de modificare a legilor Justiției

Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului lui Toader și a atras atenția că proiectul privind modificarea legilor Justiţiei „nesocoteşte” în aspecte esenţiale garanţii fundamentale privind funcţionarea sistemului judiciar şi contravine dispoziţiilor constituţionale.

Aceste argumente se regăsesc în avizul negativ dat de CSM proiectului de modificare a legilor justiției lansat de ministrul Tudorel Toader şi transmis acestuia odată cu hotărârea care conţine motivele ce au fundamentat avizul negativ emis asupra proiectului de modificare a acestor legi..

„Proiectul nesocoteşte în aspecte esenţiale garanţii fundamentale privind funcţionarea sistemului judiciar, contravenind dispoziţiilor constituţionale”, arată CSM în textul hotărârii de respingere a proiectului lansat de Tudorel Toader, care spune că relevante în acest sens sunt reglementările privind reorganizarea Inspecţiei Judiciare, prin preluarea în cadrul Ministerului Justiţiei.

CSM arată că activitatea instanţelor judecătoreşti nu poate fi controlată de structuri care fac parte din autoritatea executivă şi că propunerea ministrului Justiţiei încalcă dispoziţiile constituţionale privind independenţa justiţiei şi separaţia puterilor în stat.

Ce i-a nemulţumit pe membrii CSM care au decis respingerea proiectului:

•  asigurarea managementului bugetar al instanţelor de judecată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum prevede articolul 136 din Legea 304/2004 pe care ministrul Justiţie a propus să-l abroge, asigură principiul constituţional al independenţei justiţiei.

„S-a arătat că este indubitabil faptul că principiul independenţei justiţiei implică o serie de garanţii, cum ar fi, printre altele, garanţiile financiare, independenţa administrativă a magistraţilor, precum şi independenţa puterii judecătoreşti faţă de celelalte puteri în stat”, explică CSM.

•   răspunderea patrimonială a magistraţilor pentru erorile judiciare, potrivit căreia se impune statului obligaţia de a exercita o acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului pentru acoperirea prejudiciului creat în urma unor erori judiciare, spunând că aceasta „ridică probleme de constituţionalitate”. 

„Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că exercitarea dreptului la acţiunea în regres trebuie să fie lăsată în continuare la latitudinea titularului acţiunii – statul şi nu să devină o abligaţie, aceasta fiind regula generlă de drept în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de către titularii acestora”, spun magistraţii.

•  condiţiile de acces în magistratură propuse de ministrul Justiţiei, respectiv vârsta minimă de 30 de ani şi vechime de minim 5 ani în profesie, CSM spune că acest lucru poate duce la scăderea calităţii profesionale a magistraţilor.

„Sistemul propus îi va obliga pe absolvenţii de drept să se orienteze către alte profesii juridice, în special către profesiile liberale. Este greu de crezut că aceştia, după vârsta de 30 de ani şi după o experienţă profesională de minimum 5 ani, dacă au reuţit să se adapteze acelei profesii şi au început să obţină rezultate bune şi un venit încurajator, vor renunţa la o carieră în curs de consolidare, cu reale premise de dezvoltare, pentru a începe o altă carieră, în magistratură”, explică CSM, care mai spune că inconvenientul vârstei tinere şi lipsei de experienţă a magistraţilor poate fi remediat prin alte măsuri, precum creşterea perioadei de stagiatură sau cea a pregătirii profesionale în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

• procedura de concurs propusă de ministrul Justiţiei pentru promovarea în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor - nu este sustenabilă în practică, pentru că presupune evaluarea lucrărilor întocmite de toţi candidaţii care au promovat proba scrisă.

Magistraţii mai spun că salarizarea judecătorilor şi procurorilor care promovează pe loc încalcă principiul egalităţii în faţa legii, pentru că tratează diferit categoria magistraţilor în raport cu alte categorii profesionale, pentru care promovarea în funcţii, trepte şi grade aduce şi o majorarea corespunzătoare a salariului.

„O astfel de măsură este o soluţie discriminatorie, în condiţiile în care în tot sistemul bugetar există sistemul promovării în trepte şi grad sau în funcţie şi grad, care are impact asupra salarizării. (...) Această măsură reprezintă o intruziune în statutul magistratului, fiind astfel neconstituţională”, se arată în documentul emis de CSM.

• procedura de numire în funcţiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), CSM spune că propunerea ca numirile să se facă de către ministru, deci la nivel politic, va aduce dezechilibru, pentru că nu se va mai baza pe un mecanism tripartit format din ministrul Justiţiei, ca reprezentant al Guvernului, preşedintele României, ales de cetăţeni şi CSM, format din reprezentanţii magistraţilor şi societăţii civile.

„Îmbunătăţirea actuale proceduri nu se poate realiza prin accentuarea rolului decisiv al ministrului Justiţiei şi excluderea din acest proces a preşedintelui României, ci, dimpotrivă, aşa cum s-a propus de CSM în cursul anului, prin limitarea rolului ministrului Justiţiei în această procedură şi conferirea unui rol determinant CSM, ca garant al independenţei justiţiei”, explică magistraţii.

•  înlăturarea posibilităţii magistratului de a se reîncadra în funcţie după pensionare pe motivul evitării cumulării pensiei de serviciu cu indemnizaţia de magistrat, duce la probleme privind ocuparea posturilor vacante din sistem, la instanţele sau parchetele la care nu există posibilităţi reale de ocupare a posturilor prin alte modalităţi.

Proiectul de modificare a Legilor justiţiei cuprinde mai multe propuneri de reglementare noi sau diferite de cele existente în forma anterioară care nu au fost supuse consultării sistemului judiciar, avertizează CSM.

Avizul CSM este consultativ. Modificările la legile Justiţiei au fost criticate de asociaţiile magistraţilor, de preşedintele Klaus Iohannis, iar Ambasada SUA şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la unele dintre prevederi, ambasadorul ţinând să precizeze că-şi menţine cele spuse în comunicatul din 23 august, când, a atras el atenţia, nu a exprimat punctul de vedere personal sau al ambasadei, ci, contrar uzanţelor, al Administraţiei SUA.

Forumul Judecătorilor respinge proiectul lui Toader

Mai mult de jumătate din magistrații din România, reuniți în Forumul Judecatorilor din Romania au semnat un memoriu în care i-au cerut premierului Mihai Tudose si ministrului justitiei, Tudorel Toader, sa retraga proiectul referitor la modificarea legilor justitiei. Ei au cerut initierea unui “dialog concret si efectiv cu magistratii” pentru imbunatatirea cadrului legislativ.

“Chiar dacă proiectul conține și propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale magistraților ori ale asociațiilor profesionale, formulate de-a lungul timpului, acestea reprezintă simple corecții ale sistemului actual, pregătirea neserioasă a unui veritabil „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii și prognoze, putând determina consecințe foarte greu sau chiar imposibil de remediat.

Prin urmare, având în vedere voința majorității covârșitoare a magistraților, vă solicităm, pentru înlăturarea oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, să dispuneți retragerea sa (respingerea în Guvern, după caz, evitând înaintarea în Parlament), cerând Ministrului Justiției să inițieze și să dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiției, în acord cu Mecanismul de cooperare și verificare”, se arata in memoriul pregatit de Forumul Judecatorilor din Romania”, se arata in memoriul propus de Forumul Judecatorilor din Romania.

In opinia judecătorilor, modificarile de esenta propuse de Ministrul Justiției “încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic.” Aceste propuneri odată intrate în vigoare, se mai arata in textul Memoriului, vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri.

Tudorel Toader ignoră avizul negativ dat de CSM proiectului său de legi ale Justiţiei 

Ministrul de Justiţie Tudorel Toader nu intenţionează să rescrie vreun articol din proiectul său de legi ale Justiţiei în urma avizului consultativ negativ dat de CSM. Ministrul spune că nici nu se pune problema rescrierii proiectului.

"N-ai ce să rescrii acolo. E vorba doar de câteva soluții, puncte asupra cărora părerile sunt diferite. În rest există o convergență. Eu mă așteptam să primesc de la CSM avize punctuale pe fiecare propunere legislativă, nu unul în bloc, dar este opțiunea dânșilor, ne raportăm la tehnica legislativă, la Constituție, iar proiectul de lege își va urma, cu anumite modificări, parcursul", a declarat ministrul Toader, citat de Agerpres.

În ceea ce privește avizul negativ dat de magistrații CSM, ministrul Justiției a spus că este rezervat în ceea ce privește avizul dat, chiar dacă acesta este unul consultativ.

"Am anumite rezerve față de acest aviz negativ, consultativ fiind, pentru că în proiectul de lege Ministerul Justiției a reținut foarte multe dintre propunerile formulate chiar de către CSM. Cele mai multe propuneri vin de acolo. Înțeleg, prin urmare, că CSM a dat aviz negativ pe soluții propuse de CSM. Proiectul de lege propune modificări pentru punerea de acord a legilor justiției cu deciziile Curții Constituționale. Nu poțida aviz negativ, nu poți spune că nu ești de acord cu o modificare ce transpune deciziile Curții Constituționale", a declarat ministrul Justiției.

Tudorel Toader a recunoscut totodată că "e adevărat că proiectul de lege propune modificarea multor soluții legislative pe care le-am apreciat, dar Parlamentul va decide dacă nu cumva sunt anumite privilegii".

"Acela de a te pensiona din judecător, procuror, azi, de a te reîncadra mâine-poimâine tot pe post de judecător, procuror, dar pe o altă procedură decât cea de la CSM, acela de a fi procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie cu grad și salariu de Parchetul de cel mai înalt nivel, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acela de a deține spațiu locativ aparținând Ministerului Justiției și după pensionare sau după decesul fostului magistrat. Sunt multe soluții în actuala redactare pe care eu am propus să fie eliminate pentru că se creează acest decalaj, acest privilegiu în fața legii. Ele sunt propuneri în revenire în parametrii normalului, dacă mă pot exprima așa, parametri în care orice persoană se raportează la exigențele constiuționale", a mai spus ministrul Justiției.

foto Agerpres