Pe aceeași temă
Postarea ministrului Justiției pe pagina sa de Facebook vine la o zi după ce a fost publicat raportul preliminar al Comisiei de la Veneția referitor la modificările aduse de PSD-ALDE-UDMR celor trei legi. Raportorii internaționali desființează Legile Justiției, arătând că practic Justiția va fi subordonată de acum înainte prin ministrul Justiției de către partidul sau coaliția aflată la putere. Se atrage atenția și asupra pericolului reprezentat de decizia Curții Constituționale privind elminarea CSM și a președintelui României din procedura de numire și revocare a procurorilor-șefi ai principalelor parchete.
Cererea pe care Toader susține că a depus-o la Comisia Iordache pentru a informa Comisia de la Veneția asupra modificărilor ce vor urma să se fie făcute pe un pachet legislativ vital pentru funcționarea statului de drept nu i s-a dat niciodată curs. Senatorul USR, Stelian Ion, membru în Comisia Iordache, a declarat pentru G4Media.ro că nu a fost solicitată opinia Comisiei de la Veneția. Mai mult, Stelian Ion a declarat că ”mie nu mi s-a prezentat niciodată un asemenea document, deși l-am cerut expres. Știu că ministrul Toader a venit la Comisie cu mai multe documente într-o mapă, le-a pus pe masă, ne-a spus că e și o solicitare pentru Comisia de la Veneția, dar nu le-a înregistrat”.
Legile Justiției (legile nr. 303, 304 și 317 din 2004) au primit votul final în Parlament la sfârșitul anului trecut, căpătând forma din prezent după ce au fost discutate în Comisia special înființată în acest scop, condusă de deputatul PSD Florin Iordache. Inițial, PSD a dorit să adopte pachetul de legi prin ordonanță de urgență, însă Guvernul condus de Mihai Tudose la acea dată a refuzat să-și asume responsabilitatea.
Astfel, proiectele elaborate de ministrul Justiției, Tudorel Toader au fost înmânate lui Florin Iordache, fără ca Guvernul sau Ministerul Justiției să mai figureze printre inițiatori.
Postarea integrală a lui Tudorel Toader:
Simple precizări referitoare la elaborarea legilor justiției !
Ministerul justiției a elaborat un proiect de lege pentru modificarea celor trei legi ale justiției. Concomitent, pe un număr de 18 pagini, ministerul justiției a elaborat și proiectul de solicitare a opiniei Comisiei de la Veneția.
Pe data de 25 octombrie 2017, în cadrul Comisiei speciale a Parlamentului am prezentat cele două documente. Ulterior, au fost promovate trei inițiative parlamentare de modificare a legilor justiției, care au fost dezbătute și adoptate.
Ceea ce uită să spună Tudorel Toader este că proiectul elaborate de el era chiar mai rău decât forma care fost adoptată în Parlament. Iar CSM a avizat negativ inițiativa lui Toader despre care spunea că "nesocoteşte" în aspecte esenţiale garanţii fundamentale privind funcţionarea sistemului judiciar şi contravine dispoziţiilor constituţionale.
Ceea ce îngrijora cel mai mult erau scoaterea președintelui complet din procedura de numire/revocare a procurorilor-șefi, ceea ce s-a menținut, dar și trecerea Inspecției Juridice în subordinea directă a Ministerului Justiției, ceea ce se traduce prin implicarea directă a politicului în actul de justiție.
Acum, Tudorel Toader, el însuși membru al Comisiei de la Veneția încearcă să se delimiteze de maltratarea legilor Justiției, lucru consemnat în raportul preliminar al acestei instituții europene.
Documentul Comisiei de la Venetia se refera la mecanismul de numire/revocare a procurorilor șefi ai principalelor parchete: DNA, DIICOT și Parchetul general, precizind clar ca trebuie să menținut rolul președintelui României și al CSM pentru a contrabalansa influența ministrului Justiției.
Principalele solicitări ale Comisiei de la Veneția în ceea ce privește legile justiției sunt următoarele:
- Reevalueze sistemul pentru numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența ministerului Justiției;
- Să scoată sau să clarifice prevederile care permit procurorilor superiori sa invalideze soluțiile dispuse de procurori pe motiv că nu sunt întemeiate.
- Elimine restricțiile privind libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;
- Suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraților precizând explicit că, în absența relei credințe și/sau gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; să amendeze mecanismul pentru acțiunea în regres astfel încât să asigure că fiecare acțiune în regres are loc doar o dată și doar dacă răspunderea magistraților a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;
- Reevalueze propunerea privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători și procurori; apelarea la procurori specializați, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privință;
- Să reexamineze, având o vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM;să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleși printr-un vot de neîncredere al adunării generale a curților sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiției);
- Să identifice soluții care să faciliteze o participare mai clară, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu sunt membri ai sistemului judiciar;
- Să renunțe la schema de pensionare timpurie dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;
- Reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților. Recursul la procurori specializați, combinat cu măsuri eficiente de prevenție, este alternativa de dorit
- Să se asigure că măsurile de "screening" pentru magistrați sunt bazate pe criterii clar specificate, combinate cu proceduri adecvate și un drept de a face apel la o instanță, și să identifice moduri de consolidare a mecanimselor de supraveghere a serviciilor de informații."
Raportul final pe cele trei legi ale justiției al Comisiei de la Veneția, for consultativ al Consiliului Europei, va fi publicat în octombrie. Tot în octombrie se va prezenta și punctul de vedere pe Codul penal și Codul de procedură penală.
Documentul integral îl puteți citi aici: Avizul Comisiei de la Veneția
