Un act de dreptate istorică:Regina Elena, repatriată după 71 de ani de la exilul impus de sovietici

Dora Vulcan | 18.10.2019

Osemintele Reginei-Mamă Elena au fost repatriate vineri, cu onoruri militare, în prezența reprezentanților tuturor cultelor religioase și a familiei regale.

Pe aceeași temă

La ora 11.45, cortegiul funerar va pleca de la Aeroportul Internațional Otopeni la Palatul Elisabeta.

Între orele 12.00 - 12.45, sicriul va fi depus în Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, unde Familia Regală se va reculege la catafalc.

Principesa Margareta dorește ca, în mod simbolic, "sicriul Reginei Elena să plece către Curtea de Argeș de la Palatul Elisabeta, locul pe care, la 30 decembrie 1947, Regina-Mamă și Regele Mihai au fost forțați să-l părăsească. Se închide astfel un cerc al istoriei, deschis dureros acum 71 de ani".

La 37 de ani de la deces, osemintele Reginei- Mamă Elena a României au fost repatriate vineri, la 71 de ani de la plecarea, în 1947, în cel de al treilea exil produs la presiunea sovieticilor instalați la putere, prin abuz, în România.

Mama Regelui Mihai se va alătura suveranilor României moderne și va fi înhumată, așa cum și-a dorit, alături de fiul său, la Mănăstirea Curtea de Argeș.

În anii '40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor pentru ca apoi să se opună abuzurilor ocupației sovietice.

Ceremoniile de la Curtea de Argeș vor începe la ora 16:00.

Slujba de înmormântare va fi oficiată sâmbătă

Aeronava care a adus sicriul cu rămășițele pământești ale Reginei-mamă Elena din Elveția în România a aterizat pe Aeroportul Internațional Otopeni.

La ora 7 (ora României), de la Aeroportul Geneva a decolat avionul militar "Spartan", aparținând Forțelor Aeriene Române. Aeronava aduce din Elveția în România sicriul cu osemintele Reginei-Mamă Elena. Sicriul drapat cu stindardul Reginei-Mamă a fost urcat la bord cu onoruri militare.

***

Regina Elena a murit la Lausanne, pe 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

Detalii despre programul ceremoniei de înmormântare:

Publicul va avea acces în fața Palatului Elisabeta.

În intervalul orar 12.45 - 16.00, cortegiul funerar se va deplasa până la Curtea de Argeș, pe ruta Chitila (ora 13.00), Titu (ora 13.45), Găești (ora 14.10), Topoloveni (ora 14.40), prin centrul municipiului Pitești (intrare în oraș la ora 15.05) și prin centrul municipiului Curtea de Argeș (intrare în oraș la ora 16.00). Cortegiul funerar nu se va opri de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localități.

Sicriul Reginei Elena va fi depus în Catedrala istorică Episcopală și Regală vineri, la ora 16.45. Începând cu ora 17.15, publicul se va putea închina și reculege la catafalc.

Sâmbătă, publicul se va putea reculege și închina la catafalcul Reginei Elena de la ora 8.00 la ora 10.00. Nu vor putea fi depuse flori în catedrală, în jurul catafalcului. Florile vor fi așezate în scuarul din fața Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale (de la intrarea în mânăstire). Principesa Margareta roagă pe toți cei care doresc să aducă o floare, un buchet sau o coroană să aleagă doar flori albe, pentru a simboliza seninătatea și bunătatea Reginei-Mamă.

Sâmbătă, la ora 12.00, va fi oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală și Regală. Publicul va avea acces în parcul catedralei.

La ora 12.40, sicriul, purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă Mihai Viteazul, va fi dus la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală unde, la ora 13.00, va avea loc ceremonia de reînhumare. Publicul va avea acces pe platforma din fața Noii Catedrale.

O carte de condoleanțe este la dispoziția publicului la Palatul Elisabeta, până pe 21 octombrie. Condoleanțele pot fi transmise online prin mesaje la www.romaniaregala.ro/

Toți cei care doresc să aprindă lumânări și să depună flori ca omagiu față de Regina-Mamă Elena, pot să o facă în fața Palatului Elisabeta din București sau la Curtea de Argeș, în fața Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale.

Familia regală anunță doliu pentru zilele de 18, 19 și 20 octombrie.

***

Președintele Klaus Iohannis spune că repatrierea Reginei Mamă Elena reprezintă un act de dreptate istorică, un gest de recuperare identitară și de patriotism civic.

Klaus Iohannis consideră că organizarea acestui eveniment național arată că poporul român își respectă istoria și pe cei care au contribuit la devenirea României de astăzi.

Preşedintele subliniază că Regina Mamă Elena reprezintă "un puternic simbol de demnitate, onoare și curaj și un reper deosebit de conduită morală în întunecatul secol XX", iar aducerea acasă, lângă fiul ei, Regele Mihai I, este nu doar un act de dreptate istorică și demnitate, ci un demers necesar pentru recuperarea și întregirea valorilor României contemporane.

"În perioade tulburi și crude pe care le-a traversat țara noastră, Regina-Mamă a dat dovadă de tărie de caracter și claritate morală. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regina-Mamă s-a implicat cu hotărâre pentru salvarea evreilor și romilor persecutați, suferinzi și chinuiți. Pentru rolul său direct și abnegația cu care i-a ocrotit pe cei asupriți, Regina-Mamă Elena a primit postum titlul de „Drept între popoare”.

Perioadele exilului pe care le-a traversat nu au reușit să o îndepărteze sufletește de România, rămânând alături de fiul ei, Regele Mihai I, și de poporul român.

Alături de Mihai I, Regina-Mamă Elena s-a opus atât abuzurilor regimului de inspirație fascistă, cât și celui de inspirație sovietică și a susținut ferm principiile democrației autentice.

Martoră a unor vremuri frământate, Regina a rămas fidelă valorilor europene înrădăcinate puternic astăzi în societatea românească, condusă de credința că eforturile de a se opune acțiunilor extremiste și iraționale nu vor fi în zadar.

Societatea românească trebuie să aibă grijă ca moștenirea Reginei-Mamă Elena, simbol al României europene, să nu se piardă, să fie cinstită și onorată cum se cuvine, prezervată și transmisă generațiilor viitoare, mai ales de acum înainte, când Regina a revenit acasă", a transmis preşedintele Klaus Iohannis.

***

Regina Elena, martora prăbușirii României: „Îmi îngheţa sângele în vine de câte ori auzeam de cruzimile de nedescris”

documentar Digi 24

Istoria se întoarce acasă. La finele acestei săptămâni, la Curtea de Argeş, Regina Elena se va alătura suveranilor României moderne în incinta mănăstirii. În anii '40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor ocupaţiei sovietice care a urmat şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă. Digi24 vă spune în această săptămână povestea Elenei, regina uitată a României.

Regina-Mamă Elena a înfruntat alături de Regele Mihai primii ani ai ocupaţiei sovietice. Stalin a amânat 3 săptămâni semnarea armistiţiului cu România, perioadă în care Armata Roşie a continuat să ia prizonieri mii de militari. Dar nici după 12 septembrie 1944, atitudinea sovieticilor nu s-a schimbat substaţial. Uniunea Sovietică a luat în stăpânire România şi a început instaurarea violentă a comunismului.

1944 | Din ghearele lui Hitler, în colții URSS

La 23 august 1944, Stalin a primit o veste proastă de la Bucureşti. Când Armata Roşie a intrat în Bucureşti, datorită Regelui Mihai, ţara avea un guvern legitim, anti-hitlerist, în frunte cu generalul Constantin Sănătescu. România nu putea fi tratată ca o ţară ocupată. Dar în cele 6 luni în care Moscova a făcut presiuni pentru a impune un guvern pro-sovietic la Bucureşti, miniştrii cabinetelor Sănătescu şi Rădescu erau acuzaţi fals că sunt fascişti, iar românii, în general, că nu sprijină suficient efortul de război contra naziştilor. Vociferările celor câteva sute de comunişti români nu ar fi avut efect dacă România nu ar fi fost copleşită de circa jumătate de milion de soldaţi sovietici în timp ce armata ei lupta în Vest.

Octombrie 1944 | Churchill cedează România lui Stalin

În mijlocul jafurilor, violurilor, abuzurilor de tot felul, Regina Elena şi-a asumat misiunea teribilă de a negocia cu ocupanţii sovietici îmblânzirea situaţiei, dar şi pe ceea de a cere ajutor anglo-americanilor. Din păcate, în octombrie 1944, premierul britanic, Churchill, la masă cu Stalin, a rezumat pe un şerveţel împărţirea Europei după război. La schimb cu Grecia, România urma să aparţină URSS în proporţie de 90%. În fapt, va deveni o altă republică sovietică.

Martie 1945 | Instalarea guvernului pro-sovietic

În februarie 1945, adjunctul ministrului de externe sovietic, Andrei Vîşinski, a ajuns din nou la Bucureşti, plictisit de ineficienţa agenţilor sovietici Ana Pauker, Vasile Luca, a şefului PCR, Gheorghiu Dej, de a răsturna guvernul Majestăţii Sale. A fost surprins să vadă că Mihai I nu ceda nici când l-a ameninţat personal. Regele chiar l-a întrebat ironic: "Şi cine, mă rog, e Groza?". Vîşinski avea însă arme mai puternice decât să bată cu pumnul în masă. Transilvania de Nord, eliberată de români, se afla sub administraţie sovietică. Iar apoi, pe bază de manual NKVD, Andrei Vîşinski, a început să orchestreze o lovitură de stat. Tancurile sovietice defilau ostentativ prin Bucureşti.

Regina Elena, martora prăbușirii României

Regina Elena asistă la unele dintre discuţiile dintre Rege şi liderii politici democraţi. Se sfătuieşte cu diplomaţi şi vechi prieteni. Se teme pentru viaţa fiului ei. Ţărănistul Iuliu Maniu, liberalul Dinu Brătianu, şi apropiaţii lor, au refuzat categoric ideea Regelui de a abdica în loc să îl desemneze pe omul sovieticilor, Petru Groza, premier.

1945 | Guvernul Groza contra românilor

Dar comunizarea ţării a început chiar în România monarhică, deşi guvernul învestit la 6 martie 1945 nu avea alt scop decât să organizeze alegeri libere.

1945 | Guvernul Groza contra românilor

Claudiu Secașiu, istoric, cercetător CNSAS: Scopul urmărit de comunşti, imediat după actul de la 6 martie 1945, a fost unul clar de la început. Aceştia doreau să-şi asigure controlul absolut asupra societăţii. Controlul presupunea, în primul rând, lichidarea opoziţiei pe care a urmărit-o sistematic prin procesele intentate fie unor reprezentanţi ai partidelor istorice, dar şi ai Casei Regale.

August 1945 | Regele Mihai intră în grevă

De îndată ce Regele Mihai a sesizat o înăsprire a atitudinii anglo-americane faţă de sovietici, graţie preşedintelui Truman şi a mesajului Conferinţei de la Potsdam din august 1945, a cerut ajutor în Occident şi i-a cerut lui Petru Groza să demisioneze. Cum acesta a refuzat, Regele a intrat în grevă, refuzând să mai promulge decretele unui cabinet nelegitim.

1945 | Regele, amenințat cu ospiciul și arestul

Elena Tănase, jurnalist Digi24: Refuzul Regelui Mihai de a mai promulga decretele teribile ale guvernului pro-sovietic Petru Groza însemnau nu numai presiuni, ci şi ameninţări directe. Regele Mihai şi Regina Elena locuiau în vechea lor casă de pe bulevardul Kiseleff, acea Casă Nouă din spatele Palatului Regal fiind distrusă de bombardamentele naziştilor. Aici au fost vizitaţi de un intermediar din partea guvernului comunist.

Regina Elena, martor cheie al grevei regale

Iată ce scrie Regina Mamă în jurnal: "Mihai a insistat să fiu şi eu prezentă ca să nu se spună că îl influenţez. "Fac apel la Alteţa dvs. ca mamă a Regelui", a spus generalul Răşcanu, "să îl salvaţi de pericolul care îl ameninţă. Dacă nu îşi retrage cererile către America şi Anglia, vă avertizez că guvernul îl va declara iresponsabil de acţiunile lui. O să îl închidă într-un ospiciu şi o să poată să îl ţină acolo mulţi ani". Ştiam că pentru ei este floare la ureche să îşi pună în aplicare ameninţările. Dar am răspuns că n-am să încerc niciodată să îl conving pe Rege să acţioneze împotriva convigerilor lui".

Ianuarie 1946 | Aliații „promit" alegeri libere

Mihai şi Elena au mai rămas în casa din Kiseleff numai câteva săptămâni, s-au mutat la Foişor, pe domeniul Peleş unde se simţeau mai în siguranţă. Greva regală s-a încheiat în ianuarie 1946. Regele Mihai a fost înfrânt de pasivitatea anglo-americanilor. Dar în pofida violenţelor comuniste de toate felurile şi a falsificării cu circa 70% a scrutinului, PNŢ şi PNL tot au reuşit să aibă deputaţi în Parlament:

1946 | Și Ilie Lazăr, erou al Unirii, e arestat

Ionut Gherasim, nepotul lui Ilie Lazăr: Comuniştii au încercat să îl împiedice pe Ilie Lazăr să participe în acele alegeri. Ilie Lazăr era perceput în Maramureş ca un al doilea Pintea, se lupta neîncetat, imediat din momentul 1944 până în 1946, s-a luptat pentru drepturile maramureşenilor şi drepturile românilor de acolo împotriva comuniştilor. I-au înscenat şi l-au arestat, 7 luni de zile interzicându-i să mai participe la alegeri. Şi atunci Iuliu Maniu a avut geniala idee să o pună pe listă, pe Mara Lazăr, soţia lui, care a apărut pe buletinul de vot cu numele Mara Ilie Lazăr. Şi principalul ei contracandidat în alegeri a fost Constantin Parhon. Ştiţi cu cât a câştigat? Cu 93%.

200.000 deținuți politic în anul electoral 1946

Dar în manevrele oamenilor politici care făcuseră Marea Unire au fost anihilate de un mecanism dictatorial copleşitor. În vara lui 1946, Regina Elena scria în jurnal că sunt arestate politic 200.000 de persoane, de patru ori mai multe decât în vremea dictaturii militare a lui Ion Antonescu.

"Îmi îngheţa sângele în vine de câte ori auzeam de cruzimile de nedescris aplicate unor deţinuţi, mulţi dintre ei oameni pe care îi cunoşteam - ofiţeri, avocaţi, ingineri, secretari, negustori, chiar şi tinere a căror singură crimă fusese aceea că au cunoscut pe cineva detestat de comunişti. Una dintre doamnele mele de onoare mi-a spus: "Vă implor să nu-mi spuneţi niciodată nimic secret sau important. Dacă mă ridică şi mă torturează, n-am să pot suporta şi am să vorbesc". Tot timpul mă obsedează gândul că vom fi şi noi arestaţi," scria Regina-Mamă în jurnal.

Comunismul a început prin falsificarea voturilor

În ciuda tuturor apelurilor Regelui Mihai şi ale Reginei-Mamă Elena către anglo-americani, sovieticii şi-au impus în România punctul de vedere. La 30 decembrie 1947 au înfiinţat Republica Populară Română.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22