Pe aceeași temă
Documentul, care este semnat de procurorul-șef Augustin Lazăr și directorul SRI, Eduard Hellvig, este publicat pe site-ul Ministerului Public, precizează că cele două părți cooperează potrivit competențelor fiecăreia, pentru stabilirea condițiilor concrete de acces nemijlocit și independent al Parchetului General la sisteme tehnice ale Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul SRI, pentru a efectua supraveghere tehnică.
De asemenea, documentul prevede și promovarea și asigurarea cooperării permanente, prompte și eficiente între Serviciul Român de lnformații, prin structurile sale și Ministerul Public, respectiv structurile acestuia.
Însă Darius Vâlcov a postat joi seară pe contul său de Facebook un alt protocol de colaborare încheiat în decembrie 2016 între SRI și Parchetul General, care a fost secret. Vâlcov, consilier al premierului condamnat la 8 ani de închisoare pentru corupție în primă instanță, a atribuit documentele unui ”anonim” care i-a lăsat documentul ”pe prag”, și a scris cu majuscule ”BOMBAAA”.
Postarea lui Darius Vâlcov:
„Vad ca se dezbate intens asa zisul protocol semnat de Procurorul General cel oripilat de existenta protocoalelor si domnul Hellvig, cel care “modernizeaza” Serviciul de Informatii…. Eu va propun sa nu mergeti dupa fenta! Ia sa vedeti ce mi-a lasat mie cineva pe prag…azi dimineata! BOMBAAA!!!
P.S.: se poate ca si oamenii decenti din interiorul sistemului sa se fi saturat de aceste mizerii?! Multumesc, anonimule!
P.S.2: ne-au luat de prosti! Au facut spectacol desecretizand protocolul din 2009 care era deja abrogat”
Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a postat la rândul lui poziția SRI față de „dezvăluirea” lui Darius Vâcov:
„Aș vrea să răspund aici la câteva întrebări legitime ale mass-media legate de două protocoale semnate de SRI în decembrie 2016.
1. De ce s-au semnat cele doua protocoale?
Prin OUG nr.6/2016 s-a prevazut ca stabilirea condițiilor concrete de acces la sistemele tehnice ale Centrului Tehnic de Interceptare al organelor judiciare se realizează prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informații cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu alte instituții în cadrul cărora își desfășoară activitatea, în condițiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale.
În aplicarea acestei dispozitii legale, au fost încheiate cele două acte (protocoale)
2. De ce unul este secret si unul nesecret? De ce este încă în vigoare cel nesecret?
Protocolul neclasificat reglementează modalitatea tehnică prin care organele de cercetare penală au acces la infrastructura tehnică a Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, motiv pentru care s-a impus menținerea în vigoare a acestuia, fapt despre care a fost informată și Comisia Parlamentară de Control cu ocazia audierilor domnului Director al SRI în cadrul acestui organism.
Protocolul clasificat reglementa modalitatea prin care, în exercitarea atribuțiilor ce ne revin în domeniul prevenirii și combaterii terorismului și al infracțiunilor la adresa securității naționale, Serviciul cooperează cu Ministerul Public, fapt ce a impus clasificarea acestuia. Protocolul menționat a fost denunțat pe 28 februarie 2017, nu se mai aplică, dar și-a păstrat caracterul de document clasificat.
3. De ce face SRI cercetare penală specială?
Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condițiile art. 55 alin. (5) și (6), din Codul de Procedură Penală. SRI poate face, potrivit Legii, cercetare penală specială în cazul infracțiunilor la adresa securității naționale prevăzute la titlul X din Codul penal și infracțiunilor de terorism, din dispoziția procurorului, (în cazul nostru, procurorul DIICOT) prin punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.”
De ce? În cazul infracțiunilor grave la adresa securității naționale, SRI are expertiza necesară, personalul pregătit și posibilițățile tehnice de a preveni și contracara aceste amenințări. În cadrul SRI există cei mai buni experți în limbi și dialecte rare, de exemplu, cei mai buni experți în contraspionaj, personal pregătit în acest sens care cunoaște modus operandi al spionilor, are cazuistică și expertiză relevante și este în măsură să desfășoare aceste activități.
4. Știa Comisia Parlamentară de control despre existența acestor protocoale?
Da, Comisia a fost înștiințată de menținerea în vigoare a protocolului neclasificat și de denunțarea celui clasificat.”
