Unde au ajuns banii Securității de la ICE Dunărea. Ce rol au avut Dan Voiculescu și S.O. Vîntu?

Laurentiu Gheorghe | 28.11.2021

Mădălin Hodor explică circuitul banilor sifonați de Securitate prin ICE Dunărea, din conturile căreia au dispărut după revoluție un miliard de dolari. Ion Iliescu spune că Dan Voiculescu știe mai multe.

Pe aceeași temă

Ion Iliescu a fost acuzat în platourile Antena 3 că el ar fi luat banii Securității din conturile ICE Dunărea. În schimb, fostul șef de stat le-a sugerat jurnaliștilor lui Dan Voiculescu să încerce să caute banii „la o adresă mai aproape de A3”.

Istoricul CNSAS Mădălin Hodor a intervenit în scandal și i-a dat dreptate lui Ion Iliescu, arătând că nu fostul șef de stat avea acces la conturile ICE Dunărea, ci ofițerii de Securitate care controlau compania. Mai târziu, pe aceștia îi vom regăsi alături de primii milionari ai României post-decembriste: Sorin Ovidiu Vîntu și Dan Voiculescu.

„În anul 1987, șeful ICE Dunărea era generalul locotenent Amohnoaie Epifanie, directori-adjuncți erau col. Bădița Gheorghe, col. Gavril Constantin, mr. Rotaru Constantin. După 1990, generalul Amohnoaie va coordona firmele lui Sorin Ovidiu Vîntu. Fostul sau adjunct, ajuns general SIE, Rotaru Constantin va ajunge director la GRIVCO-Voiculescu (n.r. – Grupul Industrial Voiculescu și Compania). Pentru ca era nevoie de profesioniști și s-au împărțit sa ajungă la toată lumea. Și să nu iasă conflicte”, scrie pe Facebook istoricul Mădălin Hodor.

„ICE Dunărea a fost desfiintata în aprilie 1990. Conturile și activele au rămas la BRCE (viitoarea Bancorex). Banii din TN-uri (conturi tranzitorii, conform lui Mădălin Hodor – n.r.), milioane de dolari, au rămas in TN-uri acolo pana când a trecut pericolul apoi au început să fie aduși usor-usor înapoi prin Bancorex. Și introduși în circuitul bancar intern. Apoi au fost distribuiți către politicieni, securiștii rămași in servicii, oameni de afaceri prietenoși cu puterea, magistrați, polițiști, funcționari. 4.800 de persoane au primit ‘împrumuturi’ de la Bancorex. Când Bancorex a dat faliment ‘creditele neperformante’ generaseră o pierdere de aprox. 2,4 miliarde. Practic, banii ICE Dunărea recuperați prin Bancorex și dati către toată lumea (căutați numele și veți vedea că a fost efectiv Toată Lumea) au fost declarați ‘pierduți’. 2,4 miliarde de dolari, aprox. 10% din PIB-ul României la data respectivă, au fost trecuți la datoria publică. Pe care o plătim și astăzi cu toții. Asta în vreme ce populația era bombardată cu povesti despre ‘conturile lui Ceauşescu’ și aștepta cu sufletul la gură să se recupereze banii din Congo sau Libia. Unii mai așteaptă și astăzi”, scrie istoricul.

Mădălin Hodor explică de ce nu au fost găsiți vinovații pentru falimentul Bancorex.

„Să nu credeți că nu se știe. Toți știu. De ce nu se fac anchete și nu se recuperează? Pentru ca toți au primit bani din banii respectivi și din banii care au fost făcuți ulterior cu banii respectivi. Asta este, de fapt, sursa corupției în România. Asta este adevarata Omerta (n.r. – legea tăcerii). Dincolo de orice partid, dincolo de orice guvern, dincolo de orice presedinte. Dincolo de orice stat. Mai puternică a fost și mai puternică va fi. Unii s-au îmbogățit din banii munciți de 23 de milioane înainte de 1989. Și s-au mai îmbogățit încă o dată și după 1990. Și, normal că astăzi își protejează averile și privilegiile. Și îi plătim noi și îi vor plăti copiii noștri. Restul este doar gargară”, conchide istoricul Mădălin Hodor.

Mădălin Hodor arată că ICE Dunărea era organizată pe servicii, ca orice unitate a Securitatii.

„UM 0107 avea 6 astfel de servicii, fiecare serviciu corespunzând unei ramuri a economiei naționale.În anul 1985 organigrama ICE Dunărea arata cam asa:

Serv. 1 (MICM, vagoane, tractoare, autoutilitare etc)

  • Arcom

  • Autosport

  • UniversalTractor

  • Mecanoexport

  • Uzineexport

  • C.N.A

  • Tehnoimport

  • Romagrimex

  • Romconsult

Serv. 2 (MIMUEE, mașini-unelte, motoare electrice, aparataj electr., diamante sintetice, frigidere, televizoare)

  • Electroexport

  • Electronum

  • MasiniExportImport

  • Centr. Mas. Textile

  • ICECoop

Serv. 3 (MICh, îngrășăminte, PVC, azotat de amoniu)

  • Chiminport

  • Danubiana

Serv. 4 (MIM, tablă, blocuri de aluminiu, oțel, armament)

  • Metalimport

  • Terra

  • Romtehnica

Serv. 5 (MIU, confecții, tricotaje, articole casnice, marochinărie, sticlărie)

  • Arpimex

  • Confex

  • Romanoexport

  • Romsit

  • Dunărea (a nu se confunda cu unitatea mare, diamante industriale)

Serv. 6 (MILMC, cherestea, mobila, ciment, hartie)

  • Tehnoforest

  • Exportam

  • Vitrocim

  • Ielexim.

„Fiecare serviciu din ICE Dunărea avea un off-shore prin care își desfasura activitățile comerciale. Contractele se făceau direct sau prin firmele off-shore create special. Valuta se muta prin conturi tranzitorii (numite TN). Majoritatea acestor conturi erau create prin BRCE (care va deveni după 1990 Bancorex)”, a mai arătat istoricul.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22