UNJR: Declarațiile directorului SRI referitor la decizia CCR, absolut inacceptabile

Iulian Popescu | 12.03.2016

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania critica declaratiile lui Eduard Hellvig și ii cere presedintelui Klaus Iohannis sa desecretizeze si sa publice hotararile CSAT privind justitia din ultimii 15 ani.

Pe aceeași temă

 

"Stimate Domnule Presedinte,

 

Avand in vedere ca azi, 11 martie 2016, va avea loc o sedinta de urgenta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, in contextul creat de declararea neconstitutionala a articolului de lege folosit de SRI pentru a pune in executare mandate de interceptare ce nu privesc securitatea nationala, va solicitam sa cereti desecretizarea si publicararea tuturor hotararilor CSAT din ultimii 15 ani care au vizat justitia.

Situatia actuala a fost cauzata si de faptul ca prerogativele si competentele serviciilor secrete in raporturile cu justitia au fost extinse nu prin legi publice, previzibile si clare adoptate de Parlament, ci prin hotarari ale CSAT care sunt secrete.

Reamintim ca inca din luna iunie 2015 UNJR a solicitat CSAT desecretizarea deciziilor care, direct sau indirect, au vizat justitia.

Raspunsul CSAT este cu atat mai necesar in acest moment, cand lucrurile trebuie clarificate public, pentru a putea avea o analiza obiectiva a cauzelor care au condus la situatia in care ne gasim azi.

Problemele create de existenta unor astfel de decizii secrete sunt relevate in mod acut acum, cand constatam ca prin hotarari CSAT au fost practic completate dispozitii legale in domenii ce vizeaza nu doar justitia, ci si drepturile fundamentale ale fiecarui cetatean.

In contextul ultimelor evenimente, am aflat, spre exemplu, ca a existat inclusiv o decizie CSAT care a permis procurorilor sa autorizeze ei insisi interceptarile, desi aceasta competenta trebuia sa apartina exclusiv judecatorilor.

Ne este neclar, in baza acestei decizii CSAT secrete, cate mandate de supraveghere tehnica emise de procurori s-au executat de catre SRI fara a trece prin filtrul unui judecator.

O astfel de decizie CSAT este socanta pentru ca, in paralel cu legislatia specifica unui stat de drept, se adopta in secret, in afara acestui cadru legislativ democratic, decizii care afecteaza si submineaza in final insasi esenta statului de drept.

Facem un apel acestei institutii fundamentale pentru securitatea nationala sa inteleaga importanta desecretizarii tuturor acestor decizii care au vizat sau vizeaza justitia, pentru a evita perpetuarea acestor consecinte nefaste si, in special, pentru a putea permite verificarea respectarii de catre acestea a cadrului legislativ in vigoare.

De asemenea, este important sa se discute in CSAT si modul in care institutiile statului reprezentate in acest for administrativ se raporteaza la deciziile Curtii Constitutionale.

Subliniem faptul ca, intr-un stat de drept, orice forma de presiune publica – directa sau indirecta – asupra Curtii Constitutionale, cu atat mai mult venita de la institutii de forta, este inacceptabila.

 

In aceasta lumina trebuie analizate si afirmatiile Directorului SRI Eduard Hellvig care, desi afirma ca nu comenteaza decizia CCR, face exact acest lucru.

 

Afirmatia directorului SRI Hellvig ca prin aceasta decizie Curtea Constitutionala afecteaza siguranta nationala, lucru contrazis chiar de Curte, este absolut inacceptabila daca ne raportam la valorile specifice unui stat de drept.

Grav este ca nu e prima data cand SRI starneste panica in randul populatiei, invocand afectarea securitatii cetatenilor ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale.

Exact acest tip de reactii din partea reprezentantilor SRI starnesc si mai multe ingrijorari vis a vis de implicarea SRI in justitie.

A venit momentul sa se revina la normalitate si toate institutiile, inclusiv cele parte din CSAT, sa accepte regulile democratice, in respectul fata de lege si Constitutie.

Reiteram de aceea solicitarea de a desecretiza si publica toate hotararile CSAT din ultimii 15 ani care au vizat justitia pentru a putea fiecare cetatean roman sa cunoasca nivelul de implicare al serviciile secrete in justitie", se spune într-un comunicat al UNJR.

 

Ce a declarat directorul SRI, Eduard Hellvig

 

Directorul SRI a declarat săptămâna aceasta, într-un comunicat, ca Serviciul nu va comenta decizia Curtii Constitutionale si se va supune legii, subliniind insa faptul ca decizia va avea un impact major asupra securitatii nationale, deoarece Serviciul nu va mai putea instrumenta cu mijloacele tehnice complexe infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie.

 

"Curtea Constituţională decide în numele legii. Aşa începe orice decizie a Curţii Constituţionale din România. Din acest motiv, Serviciul Român de Informaţii nu a comentat, nu comentează şi nu va comenta decizia CCR care declară articolul 142 din Codul de Procedură Penală neconstituţional.

Pentru Serviciul Român de Informaţii, principalul instrument în misiunea noastră în serviciul cetăţenilor este Legea. Din acest motiv, noi vom pune în aplicare această decizie şi orice altă hotărâre prezentă sau viitoare a Justiţiei. SRI va rămâne şi în mandatul meu o instituţie fermă în respectarea tuturor deciziilor instanţelor şi a statului de drept.

Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile.

Am convingerea că toate celelalte instituţii au maturitatea şi responsabilitatea de a compensa acest recul. Asigur pe această cale toţi partenerii instituţionali că vor beneficia în continuare de sprijinul necondiţionat al Serviciului nostru.

Consider că este datoria mea, în calitate de director, să mă asigur că, în perioada ce urmează, Serviciul Român de Informaţii îşi va adapta direcţiile de acţiune în raport cu provocările mediului de securitate, urmărind îndeplinirea tuturor obiectivelor de securitate cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale existente."

 

Codruta Kovesi: Anticoruptia va merge mai greu

 

Sefa DNA, Codruta Kovesi, a comentat decizia CCR, considerand ca aceasta ridică trei probleme: "că trebuie să existe o lege referitor la cine poate pune în executare aceste măsuri şi ce poate face cel care le pune în executare, a doua exceptează posibilitatea de a apela la sprijinul tehnic al altor instituţii decât cele care au poliţişti şi procurori. A treia problemă se referă la efectele asupra cauzelor definitiv judecate.

 

În provinţa dosarelor aflate pe rol – CCR face o menţiune că la dosarele aflate în curs de soluţionare, deciziile CCR se aplică doar pentru viitor. Există principiul legii penale mai favorabile. Or, administrarea probelor se face conform codului de procedură penală, deci nu putem invoca o lege penală mai favorabilă în cadrul normelor de procedură penală.

 

La momentul administrării acestor probe, DNA a respectat legea. Faptul că o anumită probă a fost administrată conform legii şi ulterior a apărut o decizie CCR nu ar trebui să aibă efecte asupra probelor administrate corect legal.

 

Încerc să găsesc soluţii pentru a aplica exact în sprijinul legii e o menţiune din motivarea CCR - paragraful 52, care se referă la cauze pe rolul instanţelor - care poate genera interpretări...

 

Ce pot spune sigur e că anumite persoane implicate în dosare au invocat această excepţie, e vorba de cauze pe fond, în apel, în cameră preliminară. Orice aş spune ar însemna să comentez o acuzaţie în curs.

 

În dosarele DNA nu ne bazăm numai pe interceptari, sunt foarte multe dosare în care nu s-au administrat aceste mijloace de probă.

 

Foarte multe sunt cazuri mari în care nu s-au administrat astfel de probe, - cum e cazul ANRP. Multe probe sunt bazate pe declaraţii de martori, expertize. Sunt foarte multe dosare în care nu avem interceptări şi sunt dosare în care folosim interceptări făcute de serviciul tehnic. Sunt şi dosare la care am apelat la alte instituţii, dar nu avem dosare in care să ne bazăm doar pe interceptări", a declarat Laura Codruţa Kovesi, la Digi24.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22