Pe aceeași temă
"Intrarea în spațiul Schengen pentru România și pentru Bulgaria reprezintă o obligație prevăzută de tratatele de aderare a acestor state la Uniunea Europeană, prin urmare nu putem să abandonăm un astfel de proiect. În egală măsură trebuie să fim, însă, conștienți de faptul că în acest moment prioritatea pentru Uniunea Europeană este gestionarea acestei probleme a migrației. Statele europene au fost extrem de concentrate, dacă nu aproape în totalitate în ultimul timp, pe gestionarea acestei probleme", susține Aurescu într-un interviu acordat Agerpres.
Aurescu a admis insa că regulile spațiului Schengen nu au fost făcute pentru a fi aplicate unui număr atât de mare de solicitanți de azil, așa cum se întâmplă în cazul crizei refugiaților. "Din acest punct de vedere urmează cu siguranță o discuție în interiorul Uniunii Europene cu privire la modul în care putem ajusta eficiența anumitor instrumente care fac parte inclusiv din Schengen, pentru ca problema aceasta a migrației să fie gestionată corespunzător", spune ministrul Afacerilor Externe.
Despre pozitia Romaniei in problema refugiatilor
"Poziția pe care noi am avut-o a fost o poziție de principiu, în sensul că nu am agreat această formulă a impunerii unor cote de refugiați, mai ales că se știe că limitele naționale de primire erau cumva sub cifra pe care Comisia Europeană a încercat să o impună. În momentul în care decizia a fost luată, România, ca stat membru al Uniunii Europene, a acționat cu deplină responsabilitate și în spirit de solidaritate pentru aplicarea acestei decizii, deci nu se pune problema să nu respectăm o hotărâre pe care Consiliul Justiție și Afaceri Interne a luat-o pe 22 septembrie...
Până acum discuția referitoare la aceste cote care să fie împărțite între statele membre nu a fost de fapt decât o discuție despre tratarea simptomelor acestei probleme. Până la urmă, aspectele de fond care țin de migrație se referă la găsirea de soluții pentru cauzele de fond care se găsesc în vecinătatea sudică a Uniunii Europene și care au multiple fațete, fie că vorbim despre instabilitate statală, fie că vorbim despre foarte multele crize care sunt acolo — vorbim despre criza din Libia, despre criza siriană—, fie că vorbim despre capacitatea statelor vecine zonelor de conflict de a gestiona situația refugiaților pe care îi au deja pe teritoriul lor — ne referim aici la Iordania, la Liban, la Turcia. Sunt multe alte aspecte care trebuie să fie în continuare discutate și care sunt discutate.
(... ) Salut faptul că a fost încheiat acest plan de acțiune comun între Uniunea Europeană și Turcia... Continuăm să lucrăm împreună la nivelul Uniunii Europene pentru a dota în mod corespunzător din punct de vedere financiar Fondul fiduciar pentru Siria, care se va extinde și va fi aplicabil și statelor din Balcanii de Vest. Pregătim iarăși împreună la nivelul Uniunii Europene summitul din noiembrie din Malta, de la La Valletta, unde se preconizează lansarea unui fond fiduciar similar pentru Africa în valoare de 1,8 miliarde de euro și trebuie menționat aici și efortul pe care România îl face în plan bilateral în relația cu aceste state. Menționez aici sprijinul pe care l-am acordat deja Iordaniei în valoare de 250.000 de dolari, sprijinul pe care l-am acordat Serbiei într-o valoare similară în bunuri și se mai pot menționa aici și contribuțiile noastre la misiunile FRONTEX, unde suntem al doilea contributor în termeni de experți și de echipamente, pe care le punem la dispoziție pentru efortul de protejare a frontierelor externe ale Uniunii Europene. Discutăm aici și despre contribuțiile pe care România le-a anunțat deja la bugetul UNHCR (Agenția ONU pentru Refugiați — n.r.) pentru perioada 2015-2017 pentru Fondul Alimentar Mondial, unde iarăși am anunțat o contribuție de 300.000 euro pentru perioada următoare."
Despre relatia Romaniei cu Ungaria
Aurescu a mai declarat ca exista foarte multe lucruri pozitive in relatia dintre Romania si Ungaria si ca priveste aceasta relatie ca pe una cu un partener strategic. "Cred ca Romania trebuie sa raspunda cu calm, dar in egala masura eu privesc relatia cu Ungaria ca pe o relatie cu un partener strategic al Romaniei. Exista o serie de repere importante pe care le avem in relatia bilaterala, fie ca vorbim despre Tratatul politic de baza din 1996 - iata, la anul implineste 20 de ani de functionare foarte buna, as spune -, avem o Declaratie de parteneriat strategic pentru secolul XXI, pe care am incheiat-o in noiembrie 2002, si care iarasi fixeaza o serie de parametri importanti, avem principiile de buna vecinatate, care trebuie sa guverneze relatia bilate rala, si avem foarte multe lucruri si pozitive care se intampla in mod efectiv in relatia dintre Romania si Ungaria", sustine Aurescu.
Seful diplomatiei romane a mentionat nivelul schimburilor comerciale dintre cele doua state, afirmand ca ele au depasit anul trecut 7,2 miliarde de euro, ceea ce plaseaza Ungaria pe unul dintre primele locuri intre partenerii comerciali ai Romaniei.
El a admis, insa, ca exista si "dosare care sunt nerezolvate" in relatia bilaterala si a exprimat speranta ca ele sa finalizate. In acest sens, Aurescu a dat exemplu situatia protocolului comitetului pentru minoritati nationale, despre care a spus ca este in negocieri inca din 2011."Speram ca partea ungara sa raspunda pozitiv dorintei noastre de a finaliza pana la urma acest exercitiu, pentru ca este important atat pentru comunitatea maghiara din Romania, cat si pentru comunitatea romana din Ungaria. Prin urmare, toata deschiderea pentru a construi in baza acestor parametri pe care i-am amintit si care trebuie sa fie respectati in mod strict si ma bucur ca la elementele pe care le-am mentionat acum cateva zile pe aceasta tema am avut o reactie pozitiva din partea ministrului ungar de Externe in cursul zilei de ieri", precizeaza Bogdan Aurescu.
Despre implicarea Rusiei in Siria
"România este ingrijorata de această acțiune militară a Rusiei în Siria, care nu face altceva decât să contribuie (...) la prelungirea conflictului, la o acutizare a radicalizărilor în Siria, la amplificarea aspectelor umanitare a întregii situații din Siria și care încurcă eforturile comunității internaționale de a demara un proces politic de negociere care să ducă la un proces de tranziție în Siria. În măsura în care Federația Rusă lovește nu doar în ținte care se referă la obiective ale Daesh, ale Statului Islamic sau ale altor organizații considerate extremiste de către ONU și de către comunitatea internațională, ci țintește și opoziția moderată, atunci avem o dificultate în a aduce opoziția moderată la masa negocierilor. Chiar înainte de reuniunea Consiliului Afaceri Externe de luni, în cursul zilei de vineri, săptămâna trecută (9 octombrie — n.r.), a fost exprimată o poziție a opoziției moderate din Siria care a spus că nu dorește să participe la subgrupurile de lucru care au fost create la propunerea reprezentantului special ONU pentru conflictul din Siria, domnul Staffan de Mistura, atât timp cât Rusia nu încetează intervenția militară în Siria. Or, avem nevoie de toate părțile implicate în conflict, sigur, cu excepția grupărilor teroriste care nu pot să stea la masa negocierilor, tocmai pentru a genera un proces politic de negociere.
Cititi interviul integral pe Agerpres.
