Tia Serbanescu

„Cel mai cinstit guvern” a fost remaniat brusc după trei luni în care, după părerea dlui Preda, „n-a făcut nimic”. Cum n-a făcut? A făcut România de râs și economia de plâns – exasperându-l pe guvernatorul Isărescu care le-a atras atenția că deprecierea leului e doar începutul falimentului: „politicienii vor afla foarte curând că pe piețele financiare gura bate fundul; și îl bate rău”. Concret, gurile lui Ponta și Antonescu vor lăsa țara în fundul gol. „Politica e arta dialogului iar cine nu știe să dialogheze, să plece acasă” a adăugat dl. Isărescu. Politica, arta dialogului? Unde? În ce țară? Căci la noi politica este arta îmbogățirii rapide, cea mai veche meserie din lume și știința războiului. Drept care, remanierea a vizat chiar întărirea guvernului cu niște lunetiști după ce miniștrii Dobre și Rus au demisionat pentru că „MAI nu poate fi părtaș la nerespecarea legii”. Așa că au numit oameni care pot fi părtași. În consecință, deși CCR a precizat încă o dată că a cerut „listele electorale actualizate utilizate la referendum” și nu actualizarea listelor, în guvern au intrat Dușa și Stroe – iar acesta o ținea ca Gaia Mațu: „listele trebuie actualizate; pe vremuri sectoristul urmărea fiecare om în plus”. În schimb nu explica unde-au dispărut cei în minus. La Aiud, la Canal?

USL (Uniunea Stalinist-Leninistă, cum bine i-a zis cine i-a zis) a reușit un record absolut la această olimpiadă: a ajuns și pe buza prăpastiei și pe culmile absurdului aproape în același timp. Pe buza prăpastiei a ajuns suspendând degeaba președintele și dărâmând stabilitatea economică a țării iar pe culmile absurdului a ajuns contestându-și singură referendumul pe care l-a organizat și pe care l-a pierdut neizbutind să fure cât și-a propus. Un rol aparte în acest fiasco glorios l-a avut ministrul de interne care după ce a confirmat cifra alegătorilor din listele actualizate (18 mil.) pe 1 august, a contestat-o pe 2 august zicând că „MAI nu și-o asumă“. Hal de ministru! Ce-i drept, între cele două adrese, dl Rus a dat o fugă la mare cu dl Ponta, iar valurile, vânturile i-au scufundat gândurile. Cum și dl Antonescu ceruse CCR să aibă grijă ce număr alege, aceasta a amânat verdictul solicitând guvernului „listele electorale actualizate pe baza cărora s-a otganizat referendumul“.

După ce-au ratat cu mari eforturi financiare și fizice (pe moșiile baronilor USL s-au cules și 120% voturi pe zi) demiterea președintelui Băsescu (unde sunt sondajele cu 75% participare la vot?), puciliștii au început să caute metode paranormale pentru reînvierea referendumului care le-a murit în brațe fără lumânare. Așa că au scos o hârtie de la Statistică unde rezultatele „provizorii” ale ultimului recensământ (pe care USL l-a boicotat considerându-l „un mare eșec”) indică 16 mil. alegători, adică exact cât le trebuia pentru ca referendumul să învie din morți perfect valid.

A doua zi după atentatul terorist din Bulgaria, preșe­din­tele neales a ținut un CSAT unde i-a tăiat telefonul operativ dlui Băsescu și a cerut (fără succes din lipsă de consens) recuzarea șefului STS care i l-a instalat respec­tînd decizia CSAT de la suspendarea din 2007. Acum nu mai e legal. E lovitură de CSAT. Ceva s-a respectat totuși ca-n 2007: vizita rusului Kondyakov în țară înaintea suspendării. Se vede ca s-a-ntors Putin la Kremlin! Liberalul Nicola­es­cu a băgat și el presa în sperieți amenințând că „are o bombă“. Cam copt pentru un Kamikaze, liberalul, dar și bomba e veche, de proveniență sovietică, rămasă de prin anii ‘50 când era destinată celor care „defăimează țara și subminează economia“. USL a detonat-o acum făcând plângere penală împotriva dlui Băsescu și altor 14 lideri PDL sub această acuzație bolșevică - fiindcă au vorbit despre „lovitură de stat“. De care vorbește toată lumea, de altfel. Or, în România e interzis! Aici expresia este considerată ilegală iar USL amenință cu procese similare și presa care-o folosește arătându-i pisica: La Ponta la poartă e-o pisică moartă, cine-o râde și-o vorbi, s-o mănânce coaptă. Nici cuvântul puci n-are o soartă mai bună. E legal să-l faci dar e ilegal să-l rostești. Altfel intri la denigrare și subminare căci autorii arun­cării în aer a credibilității țării și a stabilității economiei nu ezită să-i pedepsească pe cei care le aduc vreun reproș - și să-i răsplătească pe cei care pupă copitele „cârlanului“ dlui Iliescu. Și cuvântul plagiat e pe cale de dispariție.

Miercuri, la Bruxelles, prezentând Raportul CE asupra Justiției din României (și Bulgaria), dl. Barroso a rostit o frază cioraniană: „România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei“ unde au adus-o „eveni­men­tele din ultimele săptămâni“ care „au zdruncinat încre­derea CE“ determinând-o să solicite încă un raport până la sfârșitul anului. Aici le-am luat-o înainte bulgarilor care n-au primit un raport în plus deși în aceeași zi au avut un atentat terorist la Burgas. Degeaba!

 Sesiunea extraordinară și plenipotențială a Parlamentului întrunită pentru audierea premierului Xerox se va prelungi toată săptămâna întrucât USL are „de rezolvat” câteva urgențe pe care dl. Antonescu le-a enunțat în direct și la oră de vârf (singura oră la care lucrează): „dacă rezolvăm cu CCR, săptămâna aceasta putem începe suspendarea președintelui” după ce încercăm să schimbăm Avocatul Poporului și președinții celor 2 camere – printr-o simplă încălcare a regulamentului.

Manevra e atât de grosolană încât s-ar putea să-l coste pe dl. Ponta trofeul calității de premier iar pe dl. Năstase să-l îngroape în penibil.

Acest aprilie – întunecatul April, vorba lui Emil Botta – va rămâne de pomină în politica românească prin exodul pedeliștilor care cer locuri de muncă și azil politic în USL unde obțin pe loc cetățenie social-democrată sau liberală.

Silviu Prigoană și-a început în forță campania anti-Oprescu: l-a dat afară din partid pe colegul său Cristian Preda cerând în scris excluderea acestuia fiindcă „a denigrat în repetate rânduri conducerea partidului și pe mine”.

Iată că a început marea schimbare! Vine USL la putere! La Caraș e tot Frunzăverde, la București e tot Oprescu, la Slatina tot Vâlcov! Cum se vede, se schimbă partidele dar nu și oamenii, care sunt la fel, sau chiar aceiași.

Așadar, propunerea a existat, refuzul e adevărat dar totul e o diversiune securistică în logica somnoroasă a dlui Antonescu care folosește cuvântul „securistic” la fel de obsesiv cum îl folosește dl. Ponta pe cel de „hoți”.

Calendaristic vorbind, a venit primăvara: de-acum nu ne mai îngheață nasul și picioarele, vorba poetului. Dar nici nu ne dezgheață trotuarele și dialogul politic – care continuă să rămână rece și tăios.

Începe a cincea săptămână de grevă parlamentară neconstituțională a USL și întrebarea e dacă au de  gând să țină tot postul Paștelui abținându-se de la lucrările lumești ale Parlamentului.

Și Parlamentul este blocat dar nu de nămeți ci de greva (protestul) USL așa încât deși sunt multe semnături de prezență (pentru a încasa leafa) sunt și mai mulți absenți.

Dacă nici tratatul UE care trebuie semnat pe 1 martie nu reprezintă o prioritate pentru dnii Ponta și Antonescu, atunci ori nu mai știu ce-i aia prioritate ori nu le pasă decât de propriile priorități

„Calendarul accelerat” fiind respectat avem un nou guvern votat în plenul Camerelor unde USL, fidelă grevei sale cu plată, a lipsit: „nu participăm la învestirea noului guvern pentru că solicitările noastre n-au primit decât 15 minute de discuții formale la Cotroceni” - a explicat dl. Ponta. Păi, când te duci la Cotroceni și primul lucru pe care-l cere dl. Antonescu e demisia președintelui, la ce te aștepți?

Cine ar fi crezut că junele Ponta va reuși să pară mai matur decât mai coptul Antonescu? Ar trebui să iasă mai des împreună – ca să pară și dl. Ponta mult mai decent decât este.

Căderea guvernului Boc și modul în care ea a fost obținută este o adevărată lecție de manipulare politică. Urmează a doua. Ghici ghicitoarea mea pe cine vor dărâma?

Opoziția a vrut totuși să respecte referendumul și a realizat astfel un parlament unicameral și un număr redus de parlamentari. Mă rog, e și acesta un mod de a face politică, în afara parlamentului, așa cum face toată lumea: la o cafea, la tv,  la bodegă, la piață.