Dan Perjovschi

Nicuşor Dan a strâns semnăturile şi poate candida. După mulţi ani şi multe alegeri, în sfârşit, o să votez pentru cineva (programul, ideile, implicarea), şi nu împotriva cuiva (minciunile, şmecheriile, gaşca).

MacDonald a fost amendat pentru reclamă mincinoasă, iar OTV a fost suspendată pentru încălcarea legii electorale (deşi o merită mai mult pentru minciunile şi manipulările odioase)...

Bla-bla-bla-bla-bla-bla-bla-bla-bla-bla-bla-bla-bla...

Mahări de partid ţipă la TV în direct şi la ora de vârf că trăiesc într-un stat poliţienesc. Pe urmă, se duc acasă să mai tragă o afacere cu statul dictatorial. Tinerii demonstrează în Piaţă împotriva dictaturii, pe urmă îşi pun pozele pe Facebook şi îşi povestesc aventurile la Antena 3. Aia cu Poneiul roz.

Cine îl acuză (sau se face că îl sprijină) pe Cristi Preda nu-i citeşte blogul, altfel ar fi văzut pe lângă critica propriului partid şi criticile devastatoare doctrinare sau punctuale la opoziţie.

Românii au talent.

Protestăm împotriva dreptului unor studenţi maghiari de-a studia medicina în limba lor maternă. Introducem în parlament o moţiune de cenzură împotriva liniei de predare în limba maghiară la UMF Tg. Mureş.

M-am săturat să număr la ştiri câţi bani s-au furat ori s-au dat mită zilnic, urăsc cablurile ghemotoc de pe fiecare stâlp, mă irită cei care salivează după tronul aurit din palatul agramat, urăsc mizeria care iese...

De facto, Patapievici este un intelectual cenzurat. Atâta l-au atacat unii online şi atâta l-au scuipat unii pe stradă, că a renunţat să-şi publice opiniile.

Partide-televizor, televiziuni de partid, miniştri de rating, parlamentari talk-show, preşedinţi pe sticlă. Desfiinţaţi parlamentul! România se conduce şi se discută la TV.

Majoritatea ziarelor nu mai au rubrici de artă vizuală. Publicaţii care se cred quality au la cultură frizura lui Lady Gaga. În mass media din România despre arta contemporană se vorbeşte numai despre bani...

1 milion de euro pentru a schimba a treia oară gazonul Arenei Naţionale şi 600.000  pentru chioşcuri de tablă în formă de pagodă de pus prin parcuri...

Până am intrat noi în NATO, organizaţia şi-a cam pierdut nordul. Până am intrat noi în Europa, Uniunea stă să crape.

România (ziare şi bloguri) arată plină de ură şi aroganţă, face numai porcării şi catastrofe, e populată numai de personaje bune de puşcărie sau caricatură şi se discută numai la mişto, în zeflemea.

După două decenii de la reunificare, Germania are un preşedinte şi un cancelar din est.

Orice catastrofă naturală scoate la iveală o Românie uitată şi de noi, şi de stat, şi de Dumnezeu.

În 1990, am fost  100.000 de oameni în Piaţa Universităţii şi n-am putut schimba o lege. Acum, au fost maxim 4.000, iar Arafat e pus la loc, Legea sănătăţii retrasă, Legea comasării alegerilor neconstituţională şi Boc căzut cu Undrea şi guvern cu tot.

Piaţa Universităţii - aripa teatru şi Piaţa Universităţii - aripa fântână.

În timpul în care a fost ignorată cu desăvârşire (fără audienţă, fără finanţare şi doar o mică parte cu sedii primite direct de la RAAPPS), societatea civilă s-a ramificat (bloguri, proiecte temporare, instituţii informale, activisme pe Facebook, francize globale)

Fiecare protestatar vede doar ce e scris pe pancarta lui. Puterea nu prea vede nimic.

Piaţa Universităţii trebuie să fie locul unde să poată protesta oricine: şi cei pe care îi respect, şi cei pe care-i critic, şi anticomuniştii, şi altermondialiştii, cei cu urşii panda, şomerii, vegetarienii, caricaturiştii, şi ăia cu muzică folk...