De același autor
Practic Putin stă cu pistolul la tâmpla Ucrainei amenințând-o că trage dacă nu vine cu el. Rivalități geopolitice. Putin nu se împacă cu gândul că fosta sa concubină din marele harem URSS vrea să-și refacă viața. Decât s-o știe cu Biden, mai bine o omoară cu mâna lui. Deși dragoste cu sila nu se face, se pare că sila (și nu mila) conduce lumea. Să sperăm totuși că războiul va fi evitat. Altfel România va fi înconjurată de tentaculele lui Putin – căci Ungaria e cu trupul în UE și cu sufletul la Moscova iar Viktor Orban a sugerat deja posibilitatea ieșirii din UE. N-ar fi exclus să existe un plan de subminare a UE prin retragerea treptată a unor țări – după modelul de falimentare a băncilor prin retragerea clienților. Cam așa se vede. Unii cu tancurile, alții cu tunurile. Deși fabrica de armament Cugir s-a închis și angajații protestează (în timp ce ministrul Spătaru zăcea lipit de scaun iar Gigel se lipea de proteste căci unde e rău, hop și el) tunurile energetice și imobiliare trag în neștire în civili. În schimb tunul achizițiilor din pandemie (că noi am luat 120 mil. de vaccinuri pentru 20 milioane de locuitori, în ideea că românul are 7 vieți în pieptu-i de aramă) a fost secretizat. Ce secret de stat eșuat e protejat? Sătul de luptele corp la corp din coaliție, Ciucă le-a cerut miniștrilor soluții urgente în criza facturilor greșite. La rându-i, Vâlceanu (un Vâlcov al PNL) i-a acuzat pe Budăi și Rafila că nu atrag fonduri europene. Așa-s miniștrii noștri: neatractivi. Ciucă l-a certat pe Vâlceanu fiindcă spală rufele coaliției în public iar Cîțu s-a supărat pe Ciucă fiindcă ține cu miniștri PSD. Resentimentele sunt reciproce. Nici Cîțu nu ține cu guvernul: „Soluțiile vin de la guvern spre coaliție”. Dar nu vin. N-au la cine. Ciolacu l-a somat și el pe ministrul Virgil Popescu „să dea anumite explicații” întrucât „nu are un cec în alb”. N-are cec dar are cecitate: „Soluțiile nu vin de la energie”. De acolo vin crizele. Aflată în criză de idei, Alina Gorghiu a lansat (pe fb) un concurs pentru Dragobete de poze (deocheate?) și declarații de dragoste. Spre exemplu, faceți dragoste, nu război. Sau: iubiți-vă pe tunuri imobiliare (gen Mogoșoaia, unde și Alina are interese pământești). În acest cadru idilic, Gigel (AUR) și Cristian Diaconescu (PMP) înfiripaseră o idilă împotriva rațiunii. Gigel i-ar fi oferit cadou de nuntă 14 parlamentari trecuți pe numele său – ca PMP să devină parlamentar cu subvenție de la stat. O șmecherie veche (folosită și de Ponta) dar care s-a dovedit o păcăleală fatală pentru Diaconescu. Aventura celor doi a scandalizat ambele partide. PMP l-a ales președinte (la congres) pe atlantistul Eugen Tomac – PoTomac, nu alta! – care exclude orice contact cu aluviunile de pe Volga lui AUR. Și la AUR cei doi copreședinți (Simion și Târziu) se bat cap în cap. Va câștiga cel mai tare de cap. Dar cum dragostea trece prin stomac, Cîțu susține că plafonarea prețurilor la alimente distruge producătorii. Iar creșterea prețurilor distruge consumatorii. Afurisită dilemă. Deloc consumator de limba engleză, ministrul apărării, Vasile Dîncu, a ținut (la reuniunea omologilor din NATO) să stâlcească limba lui Shakespeare mai rău ca Dăncilă. Adică tobe or not tobe. Dacă tot trebuia pus la apărare, de ce nu l-or fi pus portar la Dinamo? Că-i place fotbalul. Vorba aceea, mingea bate mintea. //