Infectată de dezinformare, Europa se apără în pandemie prin restrângerea libertății de exprimare

Regimul de urgență instituit în Europa din martie până în mai 2020 a dat autorităților puteri sporite de a introduce restricții nu doar de circulație, ci și de exprimare.

Brindusa Armanca 16.06.2020

De același autor

Regimul de urgență instituit în Europa din martie până în mai 2020 a dat autorităților puteri sporite de a introduce restricții nu doar de circulație, ci și de exprimare.

Mesajul adresat de OSCE în 3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei, conține un îndemn adresat statelor de a lăsa presa să lucreze liber, fără limitări în prezentarea pandemiei.

„Înțeleg pe deplin voința autorităților de a combate atât informațiile false, cât și tratamentele false. Totuși, acest scop nu poate fi atins prin limitarea libertății mass-media. Zvonurile sunt cel mai bine combătute prin asigurarea accesului la surse de informații pluraliste și independente, iar nu prin cenzură. Avem nevoie de mai multă transparență, de mai multă responsabilitate și de mai mulți jurnaliști liberi să relateze, fără restricții”, declara Harlem Désir, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei.

Deși s-au descurcat adesea neașteptat de bine în limitarea pandemiei cu COVID-19 comparativ cu Italia, Franța sau Spania, țări ca Bulgaria, Ungaria, România, Slovacia sau statele fostei Iugoslavii aflate în bătaia tirului de informații false lansat de Rusia sau China au capotat la capitolul libertăți. Regimul de urgență instituit în Europa din martie până în mai 2020 a dat autorităților puteri sporite de a introduce restricții nu doar de circulație, ci și de exprimare.

În România, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a luat măsura suspendării prin ANCOM a cel puțin 16 site-uri care vehiculau știri false. Totodată, timpul de așteptare pentru accesul la informații de interes public prevăzut de Legea 544/2001 a fost dublat.

În martie-aprilie 2020, EFOR lansa sub titlul Big Brother se întoarce să profite de criza COVID un avertisment legat de „hobby-ul” unor state de a supraveghea cetățenii și de a opri presa independentă să facă dezvăluiri. „Modelul semiautoritar incompetent”, cum este numit în studiu, este exemplificat în criza coronavirus cu Polonia, unde guvernul putea decide suspendarea presei online, cu Ungaria, unde s-a introdus legea penală pentru distribuirea de știri false, întărindu-se controlul arbitrar al guvernului asupra mass-media.

Un alt exemplu este Bulgaria, unde pandemia a fost folosită ca pretext pentru a opri anchete media pe corupție, mai ales că ele îl vizau pe premierul Boris Borisov.

Deși la distanță de „modelul autoritar intruziv” al Chinei, Taiwanului sau Iranului, autoritățile fostului bloc comunist s-au arătat mai permeabile la măsuri drastice – care au afectat și libertatea presei – decât Occidentul, care a preferat un model de negocieri cu platformele și apelul la tehnologie pentru depistarea fake news.

Vulnerabilă la mesaje conspiraționiste și atentă la leacuri miraculoase a fost marea majoritate a cetățenilor globului, confruntați cu necunoscutele pandemiei. Narativul a fost similar și s-a răspândit cu viteză pe internet, prin rețelele sociale. „Conspirația fără teorie”, cum a fost numită în analiza făcută de EU Disinfo Lab sub genericul The Few Faces of Disinformation, are câteva tipare concentrate pe originea virusului, pe tratamente miraculoase și pe agendele secrete ale pandemiei. Temele recurente – de la laboratoarele care au fabricat virusul, la miliardarii interesați în răspândirea lui (Soros, Bill Gates) și profețiile aferente (Nostradamus, cartea lui Dean Koontz), la descurajarea respectării măsurilor sanitare ca purtarea măștii, distanțarea, vaccinarea etc., la indicarea unor medicamente și tratamente „certe” și până la declararea telefoniei 5G vinovată de îmbolnăvirea cu coronavirus – au făcut ocolul globului generând fenomenul numit cu termenul american „infodemie”, stimulate atât de interese diverse, cât și de ignoranță.

Viteza cu care rețelele sociale au răspândit mesaje agresive este perfect ilustrată de creșterea tweet-urilor negative la adresa lui Soros de la 20.000 pe zi la 26 mai la 500.000 pe zi pe 30 mai, conform organizației anti-hate ADL, fondată în 1913 în SUA. Cele patru fațete/scopuri ale dezinformării în Europa, interferabile, fluide, identificate de EU Disinfo Lab, sunt:


influența străină – folosirea dezinformării de unele state pentru a submina alte societăți și a-și promova agenda proprie;


interese politice – utilizarea dezinformării pentru a slăbi adversari politici;


interese lucrative – dezinformare pentru profit;


interese problematizate – folosirea fake news pentru a servi scopuri ideologice, normative, financiare etc.

Subiectele cu mare frecvență țintind valorile europene și Uniunea Europeană identificate de COVID-19 Disinformation. EEAS Special Report ca provenind din Rusia sau China au fost dezagregarea, colapsul UE, egoismul statelor membre, incapacitatea Uniunii Europene de a administra criza sau, dimpotrivă, folosirea crizei pandemice în folosul marilor puteri. De remarcat că limbajul urii, antisemitismul, naționalismele de tot felul s-au accentuat în criza declanșată de coronavirus.

„În zona noastră, a Europei de Est, relevante și cu efecte pe termen lung sunt acelea strategice, ce vizează slăbirea încrederii în instituții și sistemul de guvernare democratic, în UE și NATO. Vechile conspirații sovietice de anii ’80, cu americanii care inventează virusuri ca armă biologică, sunt reșapate și legate de exercițiile militare Defender-Europe 2020 care se desfășoară prin regiune săptămânile astea. Iar UE este criticată că e slabă și că nu face nimic exact de aceiași propagandiști, plus liota de idioți utili din jurul lor, care până ieri o acuzau că e un fel de URSS, închisoare dictatorială a popoarelor”, conchide Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, într-un articol publicat pe contributors.ro.

Paradoxul presei în pandemie: intermediar al dezinformării și educator

Mass-media a fost, până la un punct, cel mai eficace intermediar pentru toate aceste scopuri în perioada accidentată a pandemiei, iar rețelele sociale au devenit agentul adeseori orb și surd al difuzării, multiplicării, viralizării lor. Liderii lumii democrate și, cu atât mai mult, liderii autoritari au generat ipoteze false și au comunicat informații neverificate, preluate de presă în virtutea poziției oficiale ale acestora.

Falșii experți, comentatorii fără competențe științifice și impostorii au sporit confuzia, manifestându-se fără pic de decență mai ales la televiziune, care rămâne o sursă importantă de informare a publicului în Europa de Est. De exemplu, în România, 48% din public stă în medie 3,5 ore pe TV urmărind știri în proporție de aprox. 85%, conform Indexului de consum TV 2016-2019 operat de Mercury Research.

În Republica Moldova, 53% dintre moldoveni petrec 2-3 ore zilnic în fața televizorului, iar în weekend proporția crește până la 6 ore pentru cel puțin 33% din public. Cifrele sunt similare la final de săptămână pentru România (31%) și pentru Bulgaria (38%). 44% din populația Bulgariei petrece la televizor 2-3 ore pe zi în timpul săptămânii și preferă, ca și la noi, canalele de știri.

În Ungaria, televiziunea este controlată de guvernul lui Viktor Orbán, așadar știrile oficiale, incluzând manipularea anti-Soros, sunt obligatorii. Televiziunea joacă un rol important în difuzarea informațiilor în perioada crizei, iar caracterul politic al organismelor de control, cum este CNA în România, scade vigilența în fața dezinformării.

Dar tot jurnaliștii au contribuit la informarea corectă a oamenilor folosind surse verificate, au promovat actul de educație necesar în condiții de criză, au stat în mijlocul evenimentelor, asumându-și riscurile.

Marile platforme – Google, Facebook ș.a. – aflate deja în atenția publică după scandalul Oxford Analytics și după audierea lui Mark Zuckerberg în Senatul SUA au admis că au responsabilitatea detectării conturilor false și a fake news.

„Din cauza acestei crize, una dintre prioritățile mele de top este să primiți informații precise și de încredere în toate aplicațiile”, declara Zuckerberg după ce organizația Avaaz a reclamat că 40% din știrile false, contrafăcute, manipulatoare, partajate colectiv de 1,7 milioane de ori în șase limbi, au rămas online și după ce au fost semnalate platformei Facebook.

Mai mult, Facebook a anunțat că va eticheta organizații media din Rusia, China și Iran, cum sunt Sputnik, Xinhua News sau Press TV Iran, inclusiv reclamele acestora difuzate în SUA.

Comisia Europeană se străduiește să perfecționeze instrumentele de combatere a dezinformării în criza de COVID-19. Există din 2015 o bază de date grupată pe site-ul euvsdisinfo.eu, alcătuită de East Stratcom Task Force, care se ocupă cu penetrarea dezinformării și a mesajelor pro-Kremlin în Europa și editează săptămânal Disinformation Review în engleză, rusă și germană. Până în aprilie 2020, Comisia Europeană a identificat 110 narative și peste 2.700 de articole, zilnic, de dezinformare pe tema pandemiei.

Nelămuririle lui Mark

Într-un dialog live transmis de CERRE în 18 mai, Mark Zuckerberg, CEO Facebook, și Thierry Breton, comisar european pentru piața internă, au pus pe masă necesitatea de a modera fake news pe platforme, pentru a nu se produce panică în condițiile crizei de COVID.

Zuckerberg s-a declarat din start împotriva reglementărilor impuse de guvern unei firme private, dar nu a exclus politicile comune convenite de platforme, guverne (UE) și cetățeni. Însă, până la punerea în practică a principiilor enunțate de Thierry Breton, Mark Zuckerberg și-a exprimat nedumerirea în privința unor concepte vehiculate în legislația GDPR ca „date personale” sau „datele tale”, care se lovesc de portabilitatea datelor.

„Dacă îți pui pe FB data de naștere, se consideră date personale?”, a întrebat Zuckerberg. El a mai întrebat cum se împacă conceptul de „privacy” cu ideea de deschidere și „open data”. Facebook și Google au convenit deja asupra inițiativei „Open Data Portability” în care pot fi integrate și platformele mai mici din Europa, dar Big Tech are nevoie de definiții clare ale reglementelor europene și ale conduitelor corecte în difuzarea informațiilor, pentru a putea realiza o moderare riguroasă a conținuturilor în combaterea dezinformării.

„E greu să nuanțezi regulamente și parteneriate eficiente. Nu știu cât înțeleg instituțiile cum lucrează Big Tech, ce înseamnă să aduci siguranța împreună cu libertatea de exprimare, câtă educație este în domeniu”, a răspuns Zuckerberg la cererea comisarului european de a colabora. Standardele trebuie croite de democrațiile occidentale, care vor privilegia libertatea în detrimentul controlului. După 5-10 ani, standardele vor putea deveni atractive global, este concluzia celor doi interlocutori.

Cum se tratează est-europenii de minciunile molipsitoare

Peste 50% dintre moldoveni cred că virusul COV-SARS 2 nu este mai periculos decât cel al gripei sezoniere, se arată într-o analiză citată de Valeriu Pașa, expert WatchDog.md, într-un interviu din Epoch Times. Conspirațiile sunt la ordinea zilei în mass-media de peste Prut, atât în presa de limbă română, cât și în cea de limbă rusă, dar cele mai distribuite rămân cele din discursul public al demnitarilor.

Președintele Igor Dodon este un fervent autor de fake news, dar și Mitropolia Moldovei excelează în a confirma în spațiul public teorii fanteziste cum este cea a intenției miliardarului american Bill Gates de a-i microcipa pe moldoveni prin vaccinare.

„Este, probabil, o fumigenă – presupune Valeriu Pașa – aruncată pentru a diminua din tensiunea publică împotriva președintelui Dodon surprins cu oligarhul Vlad Plahotniuc când acesta încerca să îi transfere o sacoșă cu bani. Însă în clerul din Moldova, și la fel în România, există destui preoți care vin din educația primită la seminariile teologice cu idei obscurantiste.”

Moldova a abordat combaterea știrilor false prin blocarea unor site-uri de către serviciile secrete interne-SIS. Un document publicat de Sorin Ioniță pe contributors.ro arată că SIS a blocat în 19 martie prin Indicația Executorie nr.1/2-129 nu mai puțin de 52 de site-uri, toate moldovene, niciunul rusesc. Limitarea presei, fie ea păcătoasă, prin măsuri administrative, are culoarea politică a simpatiilor prezidențiale.

Bulgaria a alarmat OSCE

Reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE își exprima în aprilie îngrijorarea privind amendamentele la Legea audiovizualului și la Codul Penal propuse de parlament.

Acestea urmau să legalizeze măsuri de cenzură a internetului sub pretextul informațiilor denaturate pe tema COVID-19. Amendamentele, fără criterii clare, au fost parțial respinse prin veto-ul președintelui statului, însă pericolul a planat pe tot parcursul stării de urgență.

Dr. Bissera Zankova, avocată, președinta Fundației Media 21 din Sofia, ne-a relatat mobilizarea exemplară a jurnaliștilor și experților în științe juridice care au combătut proiectele legislative arătând că orice restricție a libertății presei într-o societate democratică trebuie să fie proporțională cu pericolul și nu trebuie să împiedice accesul cetățenilor la presa independentă.

Amendamentele vagi nu pot decât să producă autocenzură și deschid ușa autorităților pentru abuzuri. Un webinar organizat în proiectul Compact este una dintre măsurile educative necesare pentru a lămuri necunoscutele pandemiei.

Prof. dr. Lilia Raycheva, profesor la Facultatea de Jurnalism a Universității „St. Kliment Ochridsky” din Sofia, arată că statul a distribuit informații despre pandemie înființând un „Portal Unificat de Informații” utilizat de mass-media pentru transmiterea de informații oficiale. Totuși, autoritățile au vrut să limiteze circulația știrilor false prin măsuri legislative criticabile. „Am susținut poziția Uniunii Jurnaliștilor din Bulgaria, care a trimis la Comisia Europeană un document împotriva limitărilor și a cerut ajutor pentru apărarea independenței mass-media. Consecința pozitivă pentru comunitatea media din Bulgaria este stimularea profesionalismului în criza coronavirus și amplificarea rolului integrator al presei într-o lume desocializată de starea de urgență”.

În Slovacia, poliția alege știrile false, în Cehia, înscenările se fac la guvern

Dr. Andrej Skolkaj, expert media din Bratislava, ne-a informat că în Slovacia poliția națională deține un site special dedicat farselor, dezinformării și fake news pe timpul epidemiei, cu peste 63.000 de like-uri. În martie au fost raportate 14 astfel de materiale, texte și video, care circulau pe rețele.

O femeie anonimă a distribuit o alertă audio de a nu se folosi Ibuprofen împotriva virusului. Poliția a anunțat că va căuta autoarea, amenințând-o cu închisoarea. Alte dezinformări au fost produse chiar de specialiști. Un interviu difuzat de Vaxinator pe FB a susținut că virusul este de origine artificială.

Aproape jumătate din respondenții slovaci ai unui sondaj cred că virusul este creat în laborator. Premierul a fost și el implicat în denaturarea unor informații, dar și-a cerut scuze public.

Guvernul a dat publicității un „Manifest al pandemiei”, care include și măsuri de luptă anti-fake news, prin monitorizarea telefoanelor cetățenilor. Curtea Constituțională slovacă a respins inițiativa legislativă.

Cehia, aflată sub președinția lui Andrej Babiš, un populist adversar al presei independente, care a achiziționat entitățile media cele mai importante încă din primul său mandat, a fost scena unor dezinformări de zile mari, pornite chiar de la guvern.

100.000 de măști sanitare donate Italiei de China au fost confiscate de autoritățile cehe, care au susținut în fața presei că acțiunea s-a desfășurat împotriva unor interlopi porniți să le vândă pe piața neagră.

Ulterior, informează Euronews, ministrul de interne, Jan Hamacek, a recunoscut că măștile erau o donație chineză pentru Italia, iar ministrul afacerilor externe a denunțat după incident lipsa solidarității europene în fața crizei, consolidând stereotipuri dragi Rusiei.

Ungaria amenință cu legea penală

Dr. Bogusława Dobek-Ostrowska, politolog la Institutul de Politologie al Universității din Wroclaw, spune că alegerile parlamentare aflate la mijlocul campaniei au transformat pandemia în subiect politic: „Virusul este folosit ca instrument în lupta electorală”. Dar, deși există un mare număr de informații și puncte de vedere, știrile false nu sunt îngrijorătoare ca amploare. Pentru orice eventualitate, guvernul s-a abilitat cu capacitatea de a suspenda companii media pe timpul stării de urgență, așa cum au făcut mai multe state din Europa Centrală și de Est.

Ungaria a scandalizat din nou, când a acordat puteri nelimitate premierului Viktor Orbán, inclusiv de a acționa împotriva jurnaliștilor sau cetățenilor care difuzează fake news. Știrile false au fost puse sub legea penală, au existat și arestări temporare, însă pentru opinii critice, nu pentru fake news, conducând la teamă și autocenzură. În paralel, știrile oficiale au repetat refrenul anti-Soros, cunoscut și legalizat în Ungaria, sporind manipularea.

Ungaria a îmbrățișat multe teze pro-Kremlin și a continuat să propage idei naționaliste în comunitățile maghiare din țările vecine, stimulându-le cu ajutoare pe timpul pandemiei.

Țările fostei Iugoslavii sunt cele mai expuse propagandei ruse

O misiune a OSCE la Belgrad la începutul lui aprilie 2020 a subliniat obligația ca accesul la informație să fie liber, după ce guvernul a centralizat printr-o decizie din 28 martie informațiile legate de coronavirus.

Într-o declarație comună a reprezentantului OSCE, a raportorului special al Națiunilor Unite și a reprezentantului IACHR pentru libertatea de exprimare, se arată că guvernul trebuie să implementeze de urgență accesul la informații al cetățenilor și în primul rând al jurnaliștilor, precum și noua strategie media adoptată în ianuarie 2020, convenită de guvernul Serbiei cu asociațiile profesionale și cu organizațiile civice.

Influența estică este vizibilă în Serbia, dar și în Bosnia și Herțegovina. Un decret emis de Republika Srpska și publicat în Official Gazette interzicea orice informație sau știre care ar produce panică pe teme medicale.

Intervenția OSCE a atras atenția că decretul oferă posibilitatea violării independenței presei și chiar a libertății în general. În Kosovo, opinia că această criză sanitară „a revelat părtinirea pro-Serbia a Uniunii Europene” a avut vizibilitate mare, dezvăluind inimiciții politice mai vechi.

Scandinavii pot da lecții

„Abordarea corectă e ca în Scandinavia: o strategie națională gândită în preala­bil, de transparență maximă în sectorul public; plus investiții pe termen lung în dezvoltarea gândirii critice în școală, dar nu ca materie suplimentară, ci program orizontal care să schimbe predarea în toate celelalte materii; plus discuție liberă, fără tabuuri, dar și fără menajamente față de fakes, pe toate temele sensibile, de la istorie și identitate națională până la știință, alocări bugetare și calcule cost-beneficiu în probleme de sănătate publică”, notează Sorin Ioniță, președintele Expert Forum. De altfel, țările scandinave stau de mulți ani pe primele locuri în indexul libertății presei și au scoruri admirabile la standardele democratice.

Dr. Epp Lauk, profesor de media la University of Jyväskylä din Finlanda și expert în mass-media estoniană, subliniază că fenomenul fake news nu a avut amploare în Estonia, unde informațiile transmise de guvern au fost precise, sistematice și la obiect. Estonia a avut și avantajul de a fi cea mai digitalizată țară din UE, ceea ce face ca accesul cetățenilor ei la informații și la instituțiile publice să fie mai facil și mai experimentat. Riscurile globale în informare au crescut atât pentru cetățeni, cât și pentru mass-media.

Cifra săptămânii anunțată în 5 mai 2020 de EUvsDisinfo este distribuirea de 1,7 milioane de ori a unor informații dăunătoare pe tema COVID-19 văzute de 117 milioane de ori pe Facebook. Este rezultatul unui studiu publicat de rețeaua activiștilor civici de la Avaaz, care a alertat Planul de Acțiune împotriva dezinformării al Uniunii Europene. S-a cerut implicarea urgentă a organizațiilor private și a platformelor.

Ca urmare, mai multe entități pro-Kremlin abundente în fake news au fost îndepărtate de pe Facebook. „Anul acesta, ne regăsim într-o bătălie intensă cu minciunile și cu distorsiunile. Unii se referă la valul de dezinformare care a acompaniat pandemia cu disinfodemia”, oferind sfaturi dăunătoare sănătății și teorii ale conspirației. Și, cum a spus António Guterres, secretarul general al Națiunilor Unite, presa asigură antidotul: știri și analize verificate, științifice, bazate pe fapte”, este mesajul de încurajare a jurnalismului profesionist, etic, independent adresat presei din toată lumea de Reporteri fără Frontiere. //

Acest material a fost elaborat cu sprijinul unui grant oferit de Black Sea Trust, un proiect al German Marshall Fund, US

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22