Pe aceeași temă
„În circumstanţele actuale, nu se mai pune problema deschiderii de noi capitole" în negocieri, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului şi al cancelarului Angela Merkel, Steffen Seibert, în cadrul unei conferinţe de presă.
După o lungă perioadă de blocaj, Uniunea Europeană şi Turcia au făcut la sfârşitul lunii iunie un pas pentru deschiderea unui nou capitol în negocieri, cel privind chestiunile bugetare. Statele europene au acceptat să facă acest lucru în cadrul acordului convenit cu Ankara pentru oprirea fluxului de refugiaţi care încearcă să ajungă în Europa dinspre Turcia.
Negocierile de aderare au demarat în 2005, însă au avansat extrem de lent. După preluarea din nou a controlului asupra armatei, justiţiei, educaţiei şi presei în Turcia de către puterea preşedintelui Erdogan în urma tentativei de puci, în Europa au apărut voci care pledează pentru suspendarea negocierilor sau chiar pentru renunţarea la ele.
Negocierile sunt împărţite în 35 de capitole care acoperă toate domeniile şi pe care statele membre trebuie mai întâi să accepte să fie deschise şi apoi închise atunci când consideră că Turcia îndeplineşte condiţiile.
Însă, până în acest moment, numai 16 din 35 de capitole au fost deschise şi numai unul a putut fi închis.
Joi, în Turcia a intrat în vigoare starea de urgență, pentru o perioadă de trei luni, ca urmare a loviturii de stat eșuate de săptămâna trecută. Potrivit președintelui, măsura este necesară pentru reinstaurarea ordinii. Cetăţenii au fost nevoiţi să se apere împotriva „celei mai insidioase şi mai josnice tentative de lovitură de stat militară din istoria poporului turc'', a declarat Erdogan pentru Anadolu.
Yasin Aktay, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), formaţiunea politică a lui Erdogan, a declarat pentru Anadolu: „Nu putem înţelege criticile care vin dinspre Europa în legătură cu aceasta. Au existat recent două incidente în Franţa şi Belgia, unde atacurile teroriste au dus la instaurarea stării de urgenţă pentru şase luni, care a fost prelungită cu şase luni''.
Potrivit declaraţiilor sale, Turcia a fost victima unor multiple atacuri teroriste în această perioadă şi s-a abţinut să declare starea de urgenţă. „Faptul că noi nu am făcut-o în acest caz ar trebui aplaudat mult mai mult'', a spus Aktay.
Purtătorul de cuvânt a precizat că 10.410 persoane au fost arestate, respectiv 7.423 de militari, 287 de poliţişti, 2.014 judecători şi procurori, precum şi 686 de civili. Dintre militari, 162 sunt generali, din care aproape jumătate generali ai celei de-a doua mari armate din cadrul NATO. În afară de arestări, peste 37.500 de funcţionari publici şi poliţişti au fost suspendaţi din funcţie. În plus, 21.000 de cadre didactice din şcoli private şi-au pierdut autorizaţia de funcţionare.
