ACTA: gata cu haiducia pe Internet?

Zarurile n-au fost încă aruncate pentru adoptarea finală a Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii, pe scurt ACTA, un document care va fi supus votului în plenul Parlamentului European abia în vară, dar aprobat deja de 22 dintre cele 27 de guverne ale ţărilor membre UE.

Brindusa Armanca 31.01.2012

De același autor

Zarurile n-au fost încă aruncate pentru adoptarea finală a Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii, pe scurt ACTA, un document care va fi supus votului în plenul Parlamentului European abia în vară, dar aprobat deja de 22 dintre cele 27 de guverne ale ţărilor membre UE.

E agitaţie mare în jurul ACTA. Mereu în trend cu Europa, manifestanţii români au înşirat între multitudinea de „Jos!“ sloganul „Jos ACTA!“, solicitare greu de înţeles pentru oamenii neconectaţi, care ar putea crede că e vorba despre vreun membru misterios al puterii mult hulite. Grupul de hackeri Anonymous a transmis un apel de trezire către cetăţenii României, îndemnând la acţiune împotriva „dictaturii“ pe Internet: „fiecare aspect al activităţii tale pe Internet va fi monitorizat“, sună alerta „anonimilor“ şi continuă cu un strigăt patetic la scară planetară: „acesta este primul pas către o dictatură globală, care va îngrădi libertatea de exprimare, drepturile noastre şi, în cele din urmă, dreptul nostru de a locui pe această planetă!“. Când denunţarea reglementărilor europene de protejare a dreptului de autor şi a conţinutului de pe Internet vine de la controversaţii hackeri, există motiv de îndoială. Dar ACTA ridică serioase semne de întrebare asupra posibilei limitări a libertăţii de comunicare şi a respectării dreptului la viaţă privată şi la cunoaştere.

Iniţiat de Japonia, acordul pleacă de la o realitate de netăgăduit, şi anume proliferarea pirateriei, circulaţia şi folosirea abuzivă a operelor de orice fel, fără a se ţine cont de copyright, această libertate subminând titularii de drepturi şi oferind, cu numeroase riscuri pentru public, susţine ACTA, „o sursă de venituri criminalităţii organizate“. Măsurile prevăzute de document sunt în parte îngrijorătoare, fiindcă ar putea da posibilitatea furnizorilor de Internet să monitorizeze orice conţinut, inclusiv cel de e-mail, mesageria, adică orice trafic de date pentru a semnala folosirea ilegală a unui material purtător de copyright. Providerul intră pur şi simplu în computerul oricui şi îl „percheziţionează“ fără niciun mandat, celui denunţat i se poate bloca IP-ul, iar YouTube, Twitter, Wikipedia vor deveni o amintire, susţin cei care protestează împotriva tratatului. Cine vrea informaţii de pe Internet va trebui să plătească, acesta ar putea fi unul dintre efectele imediate ale aplicării ACTA, avantajând autorii, dar mai ales corporaţiile producătoare de filme, de divertisment etc. Pedepsele prevăzute sunt graduale, de la avertizare, la amendă şi despăgubiri, până la condamnare de către o instanţă judecătorească. Apărătorii reglementărilor prevăzute de ACTA, Comisia Europeană şi alţi oficiali consideră pură exagerare acuzaţia de cenzură şi rezistenţa la aplicarea unor măsuri transfrontaliere standard împotriva pirateriei. Există deja ţări cu legi proprii chiar mai restrictive, ca de exemplu Franţa, care pedepseşte drastic descărcarea fără licenţă de muzică sau filme.

Cu toate că procedurile de adoptare a acordului au început din 2010, publicul, principalul beneficiar al libertăţii Internetului, a aflat recent de elaborarea standardelor ACTA şi de demisia raportorului european Kader Arif, care a acuzat autorii textului de lipsa transparenţei şi de manevre inacceptabile. Polonezii au ieşit cu miile în stradă în semn de protest. Reprezentanţii României în Parlamentul European, 32 la număr, nu s-au obosit să explice în ţară ce este ACTA, au votat în schimb o rezoluţie (unii pro, alţii contra, alţii deloc) şi s-au arătat cu degetul unii pe ceilalţi atunci când s-a aruncat pe piaţa mediatică subiectul. Guvernul a semnat acordul, fără consultări, iar opoziţia în precară cunoştinţă de cauză s-a trezit ameninţând că va anula totul, când va veni la putere. Ca la noi.

Nici SOPA, reglementarea similară a SUA, nu este acceptată fără rezerve. După ce, pe 18 ianuarie, Yahoo, eBay, Facebook şi alte câ­teva mii de site-uri au organizat un protest inedit împotriva legii americane, iar 7 milioane de cetăţeni au trimis petiţii Congresului, SOPA a fost retrasă. Convulsiile din universul virtual sunt explicabile: business-ul pe Internet creşte proporţional cu activitatea din mediul virtual – indexul Zelist dă numai pe România o creştere cu 50% a presei online şi cu 53% a conturilor pe Facebook în 2011 faţă de anul precedent – ceea ce înseamnă o miză financiară fabuloasă pe plan mondial. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22