Ce doze de fake news înghit americanii

Sursa celor mai numeroase distribuiri de știri false este Gateway Pundit și Info Wars.

Brindusa Armanca 17.11.2020

De același autor

Cercetătorii în domeniul vaccinului anti COVID-19 și cei care studiază caracteristicile încă necunoscute ale virusului lucrează cu motoarele turate la maximum. Dar nici experții în mass-media și comunicare nu stau cu mâinile în sân. Americanii sunt foarte avansați în a afla care este configurația publicului influențat de știrile false și de teoriile conspirației, cine le răspândește și ce categorii de vârstă, sex, rasă, ideologie politică etc. sunt mai vulnerabile la dezinformare. Un studiu amplu a elaborat un grup de cercetători din universitățile Northeastern, Harvard, Northwestern și Rutgers, urmărind 30 de milioane de mesaje despre coronavirus pe Twitter în perioada ianuarie-septembrie 2020. Concluziile sunt extrem de interesante. În vreme ce persoa­nele trecute de vârsta de 50 de ani, în special femei, sunt mai harnice în a distribui știri false, tinerii sunt mai dispuși să le creadă. Paradoxul, concluzionează profesorul David Lazer, conducătorul echipei de universitari, este că persoanele mai în vârstă sunt mai informate decât cei tineri, totuși, pe Twitter ele se dovedesc în mai mare măsură dezinformate. Minoritățile și tinerii au o vulnerabilitate mai mare la dezinformare pe Instagram, WhatsApp și Facebook Messenger. Cauza stabilită de cercetătorii studiului pentru fake news și dezinformare este „lipsa normelor și a procesului editorial care asigură acuratețea și credibilitatea informațiilor în știri”. Sursa celor mai numeroase distribuiri de știri false este Gateway Pundit și Info Wars. Totuși, în luna august s-a constatat că publicul s-a întors către New York Times, CNN și The Washington Post, care, într-o proporție mai mică, au oferit publicului inclusiv știri false sau distorsionate.

Ce tipuri de știri false sau conspirații mondiale înghit americanii? Despre originea virusului, 22% din cei 21.196 de subiecți ai studiului, recrutați din 50 de state americane, cred că este un produs sintetic provenit din laboratoarele chineze, iar despre vaccin, aproximativ 7% sunt încredințați că acesta induce boala, introducând virusul în sânge prin injectare. Centrele de cercetare medicală au stabilit cu certitudine că virusul provine de la o specie de lilieci, iar testele contrazic teoriile că vaccinul poate produce boala.

Alte teorii false cu priză la publicul american, preluate din mass-media și difuzate larg pe rețelele sociale, ar fi: spălatul pe mâini nu previne infectarea cu COVID-19 și doar cei peste 60 de ani sunt vulnerabili, cred 17% din cei chestionați, iar 16% cred că antibioticele pot preveni îmbolnăvirea. Percepțiile false ale publicului sunt de asemenea examinate în studiul amintit. Cei care frecventează Facebook Messenger recunosc că au crezut în proporție de 26% informații dovedite false, iar cei care se uită pe WhatsApp au înghițit pe nemestecate fake news în proporție de 31%. Multe percepții false se înregistrează și între utilizatorii Snapchat, Instagram și Wikipedia.

În campania electorală pentru prezidențialele din SUA, cercetătorii celor patru universități au dat atenție și orientării politice a subiec­ților chestionați. Studiul a constatat că 16% din cei care s-au declarat democrați au crezut că vaccinul antigripal poate preveni COVID-19, față de 14% republicani și 12% independenți. Procentul s-a inversat când întrebarea s-a referit la originea virusului: 35% din republicani au crezut că vine dintr-un laborator din China, față de 14% democrați și 20% independenți. Procentele au fost sensibil egale în cele trei grupuri ideologice în credința că antibioticele pot preveni infectarea cu coronavirus.

În România nu există o cercetare similară pentru a constata cu mare rigoare științifică parcursul știrilor false, cine le distribuie, ce categorii de public sunt mai vulnerabile. Ceea ce s-a putut stabili până acum este identificarea unor surse toxice – televiziuni, site-uri, publicații – fără a găsi încă soluții de limitare a acestui fenomen infodemic. Încercarea autorităților de a suspenda unele site-uri care difuzau știri false în timpul stării de urgență nu a fost un proces suficient de transparent și astfel eficiența s-a dovedit minoră. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22