Riscuri mari pe rețelele sociale

Suspendarea conturilor președintelui Trump pe Facebook, Twitter, YouTube, Snapchat, Instagram și Twitch a produs dezbateri furtunoase despre puterea rețelelor versus libertatea de exprimare.

Brindusa Armanca 19.01.2021

De același autor

Analizele aprofundate au mers spre pericolul unei libertăți încurajate de marile companii tech în favoarea profitului. Cu cât traficul este mai mare, profitul Google, Facebook, Instagram etc. crește. Se vede și în conturile lui Mark Zuckerberg, a cărui avere a crescut peste valoarea de 100 de miliarde de dolari încă în vara lui 2020, în plină pandemie, aliniindu-se astfel magnaților Jeff Bezos-Amazon și Bill Gates-Microsoft. Conform Bloomberg Billionaires, cinci giganți americani în tehnologie – Microsoft, Apple, Amazon, Facebook și Alphabet – dețin averi echivalente cu o treime din PIB-ul SUA.

Câtă responsabilitate le incumbă companiilor deținătoare de putere financiară și de o imensă influență în societate este din nou subiectul discuțiilor iscate de suspendarea conturilor președintelui american, numită de unii cenzură, de alții măsură de protecție.

„Credem că riscurile de a permite președintelui să continue să folosească serviciul nostru sunt pur și simplu prea mari”, a declarat Zuckerberg, după ce instigările prezidențiale au avut ca efect atacarea Capitoliului. Susținătorii libertății de exprimare au acuzat rețelele de amestec politic, de cenzură, de părtinire în favoarea democraților, care pregăteau suspendarea lui Trump din funcție. Legaliștii au replicat că există reguli instituite pentru toți utilizatorii platformelor și rețelelor, că ele funcționează pentru toți la fel, iar democrația nu permite acordarea de privilegii, deci și liderii statelor trebuie să le respecte.

Mulți utilizatori ai Facebook, de exemplu, au experimentat pe contul propriu suspendarea temporară operată după mai multe raportări ale altor utilizatori care semnalaseră limbaj neadecvat, instigare la ură, la discriminare, la violențe, imagini ofensatoare etc. Toate cazurile sunt înscrise în regulamentele de utilizare ale rețelelor sociale, unde orice doritor de cont trebuie să dea un accept că a înțeles și este de acord cu condițiile. De obicei, regulamentele nu se citesc, ele sunt ample, iar cititul unui text lung a devenit o problemă tocmai din cauza internetului, care îndeamnă la o citire frugală, superficială. Când apare o sancțiune pentru încălcarea regulilor, ea este percepută ca un abuz de către utilizator.

Nici Donald Trump nu a perceput altfel, considerând că nimeni nu poate opri un președinte să spună ce are de spus. Rețelele au profitat din plin de popularitatea senzaționalistă a președintelui, care le-a adus publicitate și bani. Dar, pentru moment, nu poate comunica pe Twitter cu cei peste 90 de milioane de urmăritori ai săi, așa că a anunțat că își va face propria rețea socială, fără restricții. Rețele fără prea multe limitări prin moderare există: Parler și Gab. Aici haterii și extrema dreaptă se manifestau în voie până când platforma Amazon le-a retras accesul, iar magazinele Google Play și Apple le-au exclus dintre aplicațiile accesibile. Din nou s-au auzit acuzații de „dictatură” a rețelelor. Evident, puterea lor este imensă, iar riscurile libertăților pe care le permit în schimbul creșterii câștigurilor sunt mari. Uniunea Europeană s-a arătat mai severă și a cerut garanții, precum și respectarea unor reglemente europene. Condiționările se vor impune în timp, dar răul făcut – divizarea socială, vulgaritatea nesancționată, terorism etc. – rămâne făcut.

The New York Times enumeră în comentariul Blame Facebook, Twitter and YouTube for the mob at the Capitol alte efecte ale monopolului rețelelor sociale: ele influențează și direcționează modul de gândire al oamenilor, fac profit de pe urma manipulării și adună date asupra cărora cetățenii nu exercită niciun control. Jurnalistul Dipayan Ghosh arată cu degetul Facebook și pe Zuckerberg pentru a-l fi lăsat prea mult timp pe Trump să se manifeste dincolo de regulile rețelei, fiindcă implicit contribuia la succesul comercial. Măsura suspendării pentru un timp nedefinit de pe Facebook reprezintă „un pas către direcția corectă pentru toată industria”, concluzionează autorul. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22