Noul tigru al Europei și provocările internaționale

Alexandru Lazescu 03.12.2013

De același autor

Victor Ponta a văzut vizita chineză la nivel înalt de la București ca pe un fel de pom de Crăciun.

În timp ce la București premierul chinez Li Ke­qi­ang era primit în triumf (agenția de presă Xinhua nota că este pentru prima oară în ul­timii 19 ani când se organizează la București o ceremonie de primire la ae­roport cu gardă de onoare și cu tineri care oferă pâine și sare), în Marea Chinei de Est tensiunea creștea dramatic. Tot în aceeași perioadă, dar mult mai aproape de noi, aveam un alt gen de ten­si­uni: între UE și Rusia. Decizia președintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, de a renunța în ul­timul moment, în urma pre­si­unilor Moscovei, la semnarea la Vilnius a Par­teneriatului Estic, cel mai ambițios proiect po­litic post-extindere al UE, făcea acordul în ma­re parte irelevant, cu toate că la el au ade­rat în final Republica Moldova și Georgia. Și asta după cinci ani de negocieri intense și 27 de vizite la Kiev ale oficialilor de la Bruxelles. Așa­dar, o lume complicată, cu crize în lanț, cu mutații geopolitice semnificative.

Li Keqiang a venit la București, în fruntea unei impresionante delegații comerciale, pentru a participa la forumul China - Grupul țărilor din Europa Centrală și de Est. Actualul guvern, pri­mul ministru personal, au ținut să transforme prezența chineză la vârf într-un eveniment aproape epocal pentru România, cu accente ca­re au frizat uneori ridicolul prin excesul de festivism și limba de lemn a discursurilor ofi­ciale. Deși contextul este cu totul altul, mo­ti­vele care stau la baza acestui tip de com­por­tament nu sunt foarte diferite de cele care l-au făcut pe Ianukovici să prefere relația cu Rusia celei cu UE. Oficiali de la Bruxelles au lăsat să se înțeleagă că președintele ucra­i­nean ar fi cerut ca în schim­bul semnării Parteneriatului Estic să i se pună la dispoziție 15-20 miliarde euro fără ni­ciun fel de condiționări, do­le­anță, evident, imposibil de în­deplinit.

În mare, cam asta își dorește și Victor Ponta de la chinezi: bani, fără tipul de controale și de condiționări venite din partea UE. În acest fel el vrea să sugereze Bruxellesului, dar și ame­ricanilor că există, iată, și soluții de re­zer­vă. Nu are de ce să se conformeze automat tu­turor solicitărilor incomode din exterior. În­tr-adevăr, China are o filosofie cu totul di­fe­rită față de cea occidentală, din acest punct de vedere. De pildă, în Africa. În schimbul accesului la petrol și gaze sau la alte resurse minerale și la terenuri agricole, Beijingul vine cu oferte de investiții generoase, de regulă proiecte de infrastructură, în niciun fel legate de cerințe de transparență, bună guvernanță sau drepturile omului.

O alternativă tentantă pentru noii lideri de la București. Pentru Victor Ponta e, bineînțeles, mult mai plăcut să ți se spună că ești „tigrul Europei“ decât să ți se scoată ochii cu Ra­portul MCV pe justiție, să-ți dea Barrosso o lis­tă de sarcini sau să-ți atragă atenția Joe Bi­den la Washington că trebuie respectate prin­cipiile statului de drept. Iată de ce mai mulți lideri PSD au ținut să declare ritos în ultimele zi­le că „suntem tratați de China ca parteneri egali“. Din acest punct de vedere, primul mi­nistru, guvernul USL în ansamblu s-au com­por­tat aproape copilărește. De parcă în urma vizitei la nivel înalt din China ar urma să se re­verse peste România daruri ca dintr-un pom de Crăciun și s-ar rezolva astfel, ca prin far­mec, toate problemele economice ale țării. În re­alitate, potențialele beneficii economice sunt mai degrabă iluzorii. De ce să-i implici pe chinezi în mari proiecte de infrastructură, când ai la dispoziție, practic gratis, sume mult mai consistente de la UE pentru acest tip de investiții? Pentru tipul de proiecte despre care s-a vorbit în cursul discuțiilor româno-chi­neze nu de bani ducem lipsă, ci de capacitate de implementare.

Oricum, referitor la forumul de la București, pentru China nu miza comercială directă pare să fie în prim-plan. Volumul schimburilor co­merciale dintre China și toate cele 16 țări par­ticipante nu depășește 50 de miliarde de do­lari (doar 10 procente din totalul UE). Însă Bei­jingul a început să aibă probleme majore în ul­timii ani pe piața europeană, pe două di­recții: acuzațiile de dumping (cazul pro­du­că­torilor de panouri solare) și de furt intelectual. De pildă, trenul de mare viteză despre care s-a vorbit ar avea la bază tehnologii copiate de la Siemens. Așa că, în schimbul unui efort minor de 10 miliarde de dolari (pentru o țară cu rezerve valutare de 3,6 trilioane), nivelul garanțiilor de stat pe care chinezii s-au arătat gata să-l ofere pentru investițiile din regiune, Beijingul speră să se poată baza pe sprijinul grupului de 11 state membre UE (din totalul de 16) când Bruxellesul va aborda chestiuni sen­sibile de tipul celor descrise mai sus. Iată de ce Comisia Europeană și-a arătat deschis în­grijorarea față de reuniuni de tipul celei de la București.

Cum va gestiona România chestiuni care pot de­veni potențial conflictuale: relații cordiale cu China vs. apărarea intereselor economice europene în ansamblu? Poate și mai com­pli­ca­tă, primordial pe dimensiunea de securitate, e relația cu Rusia. După Vilnius, climatul po­li­tic general din regiune va deveni mai ten­si­o­nat. În plus, e de așteptat o creștere în viitor a intensității confruntărilor între lumea occi­den­tală în ansamblu, China și Rusia. Iată o sumă de provocări majore la care liderii actualei pu­teri, în particular Victor Ponta, nu par capabili să formuleze răspunsurile adecvate. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22