Țineți-vă Firea!

Imaginea bine ambalată de politician grijuliu cu nevoile bucureştenilor, dar fără acoperire în fapte, un discurs cu accente naţional-ortodoxe şi agresivitatea ca răspuns la critici să fie oare cheia succesului?

Anca Lazarescu 23.05.2017

De același autor

 

Figură relativ nouă în politică, Gabriela Fi­rea face parte din categoria celor faţă de ca­re nu poţi rămâne indiferent: ori eşti fan, ori nici nu poţi să auzi de ea. A în­ce­put ca ziaristă, premierul Mu­gur Isărescu şi-a făcut-o purtător de cuvânt, s-a în­tors vedetă la Antene şi a de­venit manager la firmele lui Dan Voiculescu şi una dintre favoritele lui. A fost recuperată de PSD. Am­bi­ţi­oasă şi populară, are re­pli­că indiferent de situaţie şi dreptate, se foloseşte de un discurs demagogic, mizează pe cartea familiei şi a maternităţii, face paradă de credinţa orodoxă şi de cămăşile populare. Sfătuit sau nu, Liviu Dragnea a mizat pentru Primăria Capitalei pe acest profil „complex“, dar inadecvat poziţiei. Firea s-a ales la distanţă faţă de con­tra­can­didaţi, dar a obținut de fapt doar 14% din numărul total de alegători din Bucureşti. Ju­mătate dintre votanţii ei au fost per­soa­ne în vârstă de peste 60 de ani, nici măcar o treime nu aveau studii superioare.

 

După un an de mandat, Firea nu are rea­li­zări notabile, ba se poate lăuda că a în­căl­cat termenele angajate pentru toate pro­mi­siunile cu impact major. Un exemplu re­le­vant: din 600 de autovehicule cât anun­ţa­se că va achiziţiona primăria în 2017, abia vor fi cumpărate 2 tramvaie şi 10 au­to­bu­ze. În schimb, Firea a înfiinţat un holding uriaş de 19 firme care să administreze Ca­pi­tala, după modelul experimentat deja de soţul ei la Voluntari, cu destule suspiciuni de clientelism și sifonare de fonduri. În schimb, la televizor şi în me­dia, se vede doar ce dă bine: organizează concerte (ce dacă la Universitate nu se mai pot ţine cursuri), decorează oraşul cu iepuri gigant (puţin kitsch prinde bine), lansează concursuri pentru logo-ul Capitalei (no­­roc că poporul e vi­gi­lent şi a sesizat plagiatul) sau pentru cea mai fru­moasă faţadă, dă prime la căsătorie (cam cât ar costa asta bugetul e doar un amă­nunt ce preocupă opoziţia). Foarte grijulie cu imaginea sa, Firea se bucură de ajuto­rul ne­precupeţit al televiziunilor prietene.

 

În faţa criticilor însă, Firea pare să-şi piardă firea. Pentru o persoană cu frica lui Dumnezeu, să ceri demiterea din funcţie a purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice sună prea puţin creş­ti­neşte. Dar, mai important, aduce a ame­nin­ţare şi abuz de putere. Iar ideea de a sfi­da – fie şi declarativ - o decizie de­fi­ni­ti­vă a justitiţiei privind demolarea Ca­the­dral Plaza dinamitează însăşi organizarea statului de drept.

 

Imaginea bine ambalată de politician gri­juliu cu nevoile bucureştenilor, dar fără aco­perire în fapte, un discurs cu accente naţional-ortodoxe şi agresivitatea ca răs­puns la critici să fie oare cheia succesului? Dacă ar fi să dăm crezare unui recent son­daj Avangarde (al sociologului Marius Pie­leanu, apropiat de Antena 3 şi Voiculescu), Firea este politicianul în care românii au cea mai mare încredere, iar dacă s-ar or­ganiza alegeri prezidenţiale, s-ar alege, de­vansându-l pe Klaus Iohannis cu patru pro­cente, adică exact marja de eroare a sondajului.

 

Nu există până acum vreo intenţie de­cla­rată a PSD de a o susţine pe Firea la preşe­din­ţie. Inclusiv ea respinge posibilitatea. Cu un Dragnea în pierdere de viteză, nu doar la electorat (el nici măcar nu figu­rea­ză în sondajul Avangarde), dar şi în partid, popularitatea a lui Firea se poate constitui în element de şantaj şi presiune asupra liderului PSD. În spatele ei s-ar pu­tea alinia de altfel şi reprezentanţi ai coa­liţiei de guvernare. Cu zâmbetul larg pe bu­ze, Firea poate deveni portdrapelul unei noi grupări care să-şi încerce norocul acolo unde Dragnea până acum a eşuat: salvarea corupţilor de închisoare.

 

Că popularitatea lui Firea este reală, de con­junctură sau creată artificial, ceea ce îngrijorează este căderea unei părţi a elec­toratului în plasa unei demagogii ieftine, îndepărtarea de discursul liberal şi euro­pean şi creditarea unui naţionalism per­nicios. În Bucureşti, acum un an, nu au fost cu adevărat mulţi cei care au căzut în mrejele lui Firea. Mobilizarea electoratului mai tânăr, educat şi orientat spre Europa presupune nu doar să arăţi cu degetul spre adversar şi să-l aştepţi să de­za­mă­gească. Cât timp opoziţia nu se resetează şi nu vine cu un tip de ofertă diferit, şansa lui Firea sau a celor ejusdem farinae de a accede în funcţii înalte există. 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22