Neutrii

Cei care, în astea zile grele, mă exasperează nu sunt atât cei situați franc de partea cealaltă, cei care intenționează să voteze barbaria; pe ei încerc să-i ignor considerînd că majoritatea sunt amăgiți, vrăjiți și, de fapt, nu știu ce fac.

Nu, cei care mă scot din răbdări sunt „căldiceii”, relativiștii, prea-subtilii, neutraliștii; sunt cei care pretind că n-au ce vota, fiindcă, pasămite, ambele tabere sunt populate de mafioți că nu văd pretutindeni decît „aceeași mizerie”; sau care vor să distingă toate nuanțele în care se pierd, uitînd culorile principale, devenind incapabili să iasă la lumină cu o decizie clară pentru ei și pentru ceilalți, care le citesc elucubrațiile.

Sunt apoi cei care găsesc scuze oricui, chiar și Satanei (cică a fost chinuit în copilărie de Tatăl Ceresc!). Sunt, de asemenea, cei care pretind că privesc totul de la mare înălțime și ne reproșează implicarea politică și electorală, pasămite naivă; ei practică, cînd nu trebuie, rețetarul sceptic. Tot ei sunt cei care pretind că nu pot vota, fiindcă lumea e oricum pierdută, fiindcă mântuirea nu vine prea curînd, sau nu vine deloc.

Nu-i ascultați! În spatele filozofării lor searbede nu-i decît multă lașitate – intelectuală, mai întîi, dar și de celălalt tip, vulgar. Le e frică!

Vocile care vă reproșează o presupusă naivitate și claritatea morală sunt de sirene răgușite. Dar voi fiți naivi, fiți bravi, iubiți claritatea și votați. Nu vă fie frică să alegeți binele!