Efectele pandemiei de COVID-19 în America Latină

Sistemele de sănătate din America Latină nu sunt printre cele mai solide și unele dintre ele sunt sau vor fi curând puse în mare dificultate de criza actuală.

Caterina Preda 13.04.2020

De același autor

La o lună după declararea de către OMS a pandemiei de COVID-19 conform numărătorii făcute de Universitatea John Hopkins, în cele 20 de țări din America Latină erau 57.882 de persoane infectate și sunt deja 2.447 de morți la o populație de aproximativ 620 de milioane de cetățeni.[1] Cele mai multe persoane infectate sunt în Brazilia (20.022 de persoane infectate și deja 1075 de morți), Ecuador (7.257 de persoane infectate și 315 morți), Chile (6.927 de persoane infectate și 73 de morți) și Peru (6.848 de persoane infectate și 181 de morți).[2] Aceste cifre trebuie privite însă cu o anumită reticență pentru că țările raportează, testează și numără victimele în mod diferit. În plus, situația evoluează de la o zi la alta.

Declararea stării de urgență: femeile marțea și bărbații miercurea

Opt țări din regiune au impus stare de urgență începând cu jumătatea lunii martie: Peru pe 15 martie, Venezuela și Honduras pe 16 martie, Argentina și El Salvador pe 21 martie, Columbia, Panama și Bolivia pe 25 martie.

Unele dintre aceste țări au găsit și soluții interesante. De exemplu, în Peru președintele Martin Vizcarra a instituit de joi 3 aprilie până sâmbătă 11 aprilie distanțarea socială în funcție de gen. Bărbații au putut ieși doar lunea, miercurea și vinerea, iar femeile marțea, joia și sâmbăta. Duminica toată lumea a stat acasă. Măsura a fost anulată după o săptămână pentru că piețele s-au aglomerat în zilele când aveau voie să iasă doar femeile și pentru că au existat mai multe cazuri de discriminare a persoanelor trans(gender). Aceeași măsură a fost introdusă și de guvernul din Panama.

Cinci țări au optat pentru măsuri mai puțin limitative. Chile a declarat în 18 martie stare de catastrofă și în 25 martie interdicția de a părăsi casa pe timpul nopții. Paraguay și Uruguay au interzis de asemenea circulația pe parcursul nopții din 14 martie. În Ecuador a fost declarată stare de excepție în data de 16 martie și interdicția de a ieși noaptea pe stradă între orele 21 și 5 dimineața. În fine și Republica Dominicană a decis interdicția de a ieși noaptea pe stradă începând din 20 martie.

Sistemele de sănătate din America Latină nu sunt printre cele mai solide și unele dintre ele sunt sau vor fi curând puse în mare dificultate de criza actuală. O privire de ansamblu asupra dotărilor și cheltuielilor pentru sănătate realizată de Institutul de Studii Latino Americane de la Columbia University arată că deși țările din regiune alocă un procent din PIB pentru sănătate comparabil cu țările din UE, cheltuielile totale pentru sănătate sunt mai mici (cu excepția Cubei care alocă 10% din PIB).[3] Țările din regiune au și mai puțini doctori, asistente și paturi de spital raportat la populație decât țările din UE sau SUA. Aceeași este situația și în ceea ce privește ventilatoarele, cu circa 25 de ventilatoare la 100.000 de persoane în Brazilia, respectiv 12 în Mexic și 9 în Chile.

Una dintre țările cele mai afectate de pandemia de COVID-19 este Ecuador. La o populație de 17 milioane, Ecuador are un număr foarte mare de cazuri confirmate, peste 7.000. Printre cauzele posibile pentru răspândirea rapidă ar părea a fi mai mulți studenți care s-au întors din Spania și Italia (primul caz fiind detectat pe 29 februarie). Cele mai multe persoane infectate sunt în orașul Guayaquil, care înregistrează și cel mai mare număr de morți. Numărul victimelor a ajuns la 300 pentru săptămâna 23-30 martie și există estimări că întreaga provincie, Guayas va înregistra în următoarea lună între 2.500 și 3.500 de victime.[4] Fotografiile cu cadavrele victimelor lăsate pe străzi de familiile disperate pentru că spitalele și morga locală sunt depășite de situație au împânzit ziarele din întreaga lume.

Femei la piață în Peru. Foto: Alessandro Currarino/GEC)

Politica mai presus de toate: ”Dragostea în vremea Covid-19”

Două țări din regiune, Brazilia și Mexic, au luat măsuri parțiale și aproape nicio măsură nu a fost adoptată în Nicaragua pentru a stopa răspândirea virusului. Din poziții opuse ale spectrului politic, cei doi lideri populiști ai Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador (AMLO) și Braziliei, Jair Bolsonaro au declarat că pandemia nu este ceva îngrijorător. Amândoi au încurajat chiar mitinguri cu susținătorii lor în perioada în care alte țări din regiune interziceau astfel de reuniuni și instaurau distanțarea socială obligatorie.

În Brazilia a fost declarată stare de calamitate publică, au fost închise frontierele, dar președintele Bolsonaro a refuzat să ia în serios amenințarea reprezentată de pandemie cu un discurs extrem de similar cu cel al președintelui Donald Trump. În schimb, guvernatorii statelor Sao Paulo sau Rio de Janeiro au luat măsuri de distanțare socială drastice. Există deci un conflict politic la nivelul statului federal între viziuni diferite asupra răspunsului statului la pandemia de COVID-19. Pînă acum, Brazilia are cel mai mare număr de persoane infectate, peste 20.000 dintr-o populație de 209 milioane și în condițiile în care testează 258 de persoane dintr-un milion.

Guvernul din Nicaragua, condus de Daniel Ortega și de soția acestuia, Rosario Murillo, care este vice-președintă, nu a impus nicio măsură de distanțare socială, ba chiar a încurajat acțiuni de masă. Unele firme și chiar Biserica Catolică i-au încurajat însă pe oameni să stea acasă. Pe 14 martie Murillo a organizat un miting intitulat ”Dragoste în vremea Covid-19” la care au participat mii de cetățeni protejați de sandinism. Top of Form


Ultima țară care și-a închis frontierele a fost Bottom of FormCuba pe 31 martie. În ciuda situației sale interne (salariul unui medic cubanez este de 70 dolari), guvernul cubanez n-a ratat ocazia de a-și face propagandă trimițând bine-cunoscutele echipe de medici (Cuba are în prezent 30.000 de medici în 67 de țări) și în țări dezvoltate precum Italia care au fost printre cele mai afectate de criza creată de noul virus. Cuba a trimis deja în 14 țări (printre care Italia, Androrra, Venezuela, Nicaragua, Suriname, Jamaica, Belize, Sf. Vincențiu și Grenadine, Sf. Cristofor și Nevis) 590 de medici care fac parte din Brigada ”Henry Reeve”. Brigada Internațională de Medici specializați în situații de dezastre grave și epidemii ”Henry Reeve” a fost creată în 2005 pentru a ajuta mai ales țări sărace care se confruntă cu dezastre. Se estimează că în 2018, Cuba obținea 6 miliarde de dolari din acest program ca de exemplu prin sub-programul desfășurat în Brazilia din 2013.

Efecte politice imediate și măsuri economice de urgență

Printre efectele imediate ale actualei crize medicale este și amânarea proceselor electorale în țări care se confruntau deja cu crize politice, precum Chile și Bolivia. Chile trebuia să organizeze o consultare constituțională pe 26 aprilie, care a fost amânată deocamdată pentru 25 octombrie. Asta după ce la sfârșitul anului 2019 s-a confruntat cu luni de proteste care au dus la un acord politic pentru rescrierea constituției din 1980, rămasă în vigoare după tranziția de la dictatura militară a generalului Augusto Pinochet (1973-1990). Au fost cele mai mari proteste pe care le-a văzut Chile în 30 de ani de la tranziția la democrație cărora guvernul de dreapta al lui Sebastian Piñera le-a răspuns în principal cu o represiune care a amintit-o pe cea din vremea dictaturii Pinochet, lăsând 460 de persoane cu traume oculare.

Bolivia urma să organizeze alegeri prezidențiale în data de 3 mai 2020, care au fost amânate temporar până pe 17 mai (turul întăi) și 28 iunie (turul al doilea). Bolivia a trecut la sfârșitul anului 2019 printr-o criză politică după alegerile prezidențiale care au văzut realegerea contestată a fostului președinte Evo Morales (2006-2019). După proteste masive în octombrie 2019, Morales a fost constrâns să demisioneze în ceea ce mai mulți observatori au interpretat ca o lovitură de stat susținută de militari. Morales a părăsit Bolivia pentru Cuba, călătorind ulterior în Argentina. Începând cu 12 noiembrie 2019, președintă interimară a devenit Jeanine Áñez, fosta vice-președintă a Senatului care a acceptat postul după ce vice-președintele Boliviei, președinta Senatului și președintele Camerei Deputaților demisionaseră. Jeanine Áñez este susținută de opoziția de dreapta la regimul lui Morales concentrată mai ales în orașul Santa Cruz, centrul economic al țării.

SUA a profitat de situația actuală pentru a înăspri unele măsuri privind țările din regiune așa cum e cazul cu măsurile de asfixiere economică a Cubei care nu au funcționat din 1959 când au fost introduse și continuând cu acuzarea în 26 martie 2020 de către Departamentul de Justiție al SUA pentru trafic de droguri a președintelui Venezuelei Nicolas Maduro.

Țările care vor fi mai afectate de criză sunt țări care au schimburi economice importante cu China, unde exportă mai ales materii prime (cupru în cazul chilian) precum Chile sau Peru. Unele țări din regiune au propus deja măsuri economice pentru a răspunde crizei cu care se confruntă deja populația. În Argentina de exemplu s-a anunțat creșterea salariilor pentru personalul medical și eliminarea impozitelor pentru echipamente medicale din import, posibilitatea de a întârzia plățile unor contribuții sociale, suspendarea evacuărilor, precum și o înghețare a chiriilor și a ratelor ipotecare. În Ecuador președintele Moreno a anunțat scutirea de taxe timp de 90 de zile pentru companiile de turism, micile afaceri și companiile care se ocupă de export. Venezuela a interzis concedierile până la finalul anului și a suspendat plata chiriilor. În Chile a fost aprobat un bon Covid-19 prin care familiile cu resurse limitate pot să întârzie plata utilităților fără să le fie tăiat accesul la apă sau energie electrică; în plus vor primi 60$ pentru fiecare membru al familiei. Tot aici, la început de aprilie a fost votată o lege de protejare a locurilor de muncă pentru aproximativ 4 milioane de angajați și un ajutor pentru peste 2.5 milioane de persoane care lucrează în sectorul economic informal.

În lipsa unui ajutor din partea SUA sau a UE, China s-a poziționat rapid ca țara care poate oferi ajutor latino-americanilor. Astfel, Jack Ma, patronul firmei Alibaba a donat măști și echipamente medicale mai multor țări din regiune printre care El Salvador (100.000 de măști, 10.000 de teste și 5 ventilatoare), Mexic (100.000 de măști, 50.000 de teste și 5 ventilatoare) și Bolivia (100.000 de măști, 20.000 de teste și 5 ventilatoare). După ajutorul primit, Mexicul a cumpărat din China echipamente medicale în valoare de 56 de milioane de dolari.

Caterina Preda este bursieră Fulbright specializată pe spațiul Americii Latine la University of Texas at Austin.


[1] https://coronavirus.jhu.edu/map.html

[2] Ordinea celorlalte țări în funcțe de numărul persoanelor infectate și decedate este pe 11 aprilie 2020 după cum urmează: Mexic (3844 de persoane infectate și 233 de morți), Panama (2974 de persoane infectate și 74 de morți), Republica Dominicană (2620 și 126 de morți), Columbia (2473 de persoane infectate și 80 de morți), Argentina (1975 de persoane infectate și 83 de morți), Costa Rica (558 de persoane infectate), Uruguay (494 de persoane infectate), Honduras (392 de persoane infectate și 24 de morți), Bolivia (275 de persoane infectate și 20 de morți), Venezuela (175 de persoane infectate), Guatemala (137 de persoane infectate), Paraguay (133 de persoane infectate), El Salvador (118 de persoane infectate), Haiti (31 de persoane infectate) și Nicaragua (8 persoane infectate).

[3] Information and Resources on COVID-19 in Latin America and the Caribbean (6 aprilie 2020), http://ilas.columbia.edu/?fbclid=IwAR12Dm3NAsSh2Wkl2OVqa-CWJrP6sMDPbAvat1cuTmKxVio4NfQLdlVkNoQ

[4] Unele voci vorbesc însă despre un număr de victime mult mai mare, de 7600 pentru provincia Guayas între 21 martie și 9 aprilie, comparând numărul zilnic obișnuit al persoanelor decedate (1300) și cel actual (8900) https://www.vistazo.com/seccion/pais/actualidad-nacional/matematico-estima-mas-7600-fallecidos-y-mas-de-100000-contagiados?fbclid=IwAR1YN3hS-mKUMeSjYJWWFvVSQePVyRcwH4Z_F9hZQE31VNGFE5ukIeNmxns

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22