Pe înțelesul tuturor: Decizia CJUE din 18 mai 2021 privind România

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că niciun stat nu își poate modifica legislația astfel încât să regreseze în privința statului de drept.

Cristi Danilet 25.05.2021

De același autor

1. Ce efecte juridice are aderarea la UE? Potrivit art. 11 din Constituție, odată ce România a semnat un tratat, ea trebuie să îl respecte. Art. 148 alin. (2) precizează că, urmare a aderării, reglementările obligatorii ale UE au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.

2. Ce este CJUE? După aderarea la UE, România trebuie să aplice norme juridice emise de Uniune. Interpretarea oficială a actelor juridice adoptate de organismele UE este asigurată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu sediul la Luxembourg. Instanțele naționale pot aplica direct dreptul european, dar acolo unde au dubii pot trimite întrebări preliminare pentru a solicita interpretarea normelor europene, în temeiul art. 267 TFUE.

3. Cum a ajuns la CJUE cazul de față? În contextul modificărilor la legile justiției din anul 2018, șase instanțe din România, sesizate cu diverse proceduri privind Inspecția Judiciară, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și răspunderea personală a magistraților pentru erori judiciare au constatat posibile contradicții între legislația internă și dreptul UE. Ca urmare, au oprit judecata și au solicitat lămuriri de la CJUE. Așa s-a format cauza C-83/19 în care s-a pronunțat hotărârea pe data de 18 mai 2021.

4. Ce a avut de stabilit CJUE? Instanțele de trimitere au întrebat CJUE dacă legislația română care reglementează cele trei aspecte menționate este conformă cu dreptul UE, având în vedere că în timpul procesului de legiferare aceste aspecte au fost criticate chiar în cadrul rapoartelor MCV.

5. Ce rol are MCV? După aderare, România trebuie să respecte dreptul UE. Curtea de la Luxembourg a stabilit (para. 110) că dreptul UE conține nu doar dispoziții de drept primar (TUE, TFUE, CDFUE) – astfel, „statul de drept” este consacrat în art. 2 din TUE, iar „principiul independenței justiției” apare în art. 19 alin. (1) din TUE – ci și de drept derivat, cum este Decizia CE nr. 2006/928 prin care s-a instituit MCV cu privire la România și Bulgaria.

CJUE a arătat că Decizia 2006/928, chiar dacă este anterioară aderării, a fost adoptată în baza Actului de aderare al României la UE, care la rândul său face parte din Tratatul de aderare (para. 153, 154). Această decizie a instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare și a stabilit cele 4 obiective de îndeplinit de România în perioada post aderare pentru a se asigura respectarea valorii statului de drept și a se remedia deficiențele constatate anterior aderării (para. 158, 161, 171).

6. MCV este obligatoriu? Decizia 2006/98 care instituie MCV este obligatorie până când va fi abrogată (para. 163). Cele patru obiective de referință care privesc reforma justiției și lupta împotriva corupției sunt obligatorii (para. 172).

7. Rapoartele emise în cadrul MCV sunt obligatorii? Modul în care România își realizează cele patru obiective de referință din Decizia 2006/98 este analizat în rapoartele anuale întocmite de Comisia Europeană. România trebuie să se conformeze deciziei, ca urmare, e obligată să țină seama de cerințele și recomandările formulate în rapoartele Comisiei (para. 177). Precizarea a fost necesară pentru că prin deciziile nr. 33/2018 (para. 125 și următ.) și nr. 547/2020 (para. 51 și următ.) CCR a decis că recomandările MCV nu sunt obligatorii.

8. Se poate deroga de la MCV? Curtea a stabilit că niciun stat nu își poate modifica legislația astfel încât să regreseze în privința statului de drept; de exemplu, nu pot fi modificate legile justiției prin norme care afectează independența judecătorilor (para. 162).

9. Ce s-a constatat cu privire la șeful Inspecției Judiciare? În România, prin OG nr. 77/2018, Guvernul a stabilit că șef al Inspecției Judiciare să rămână o perioadă o persoană care își încetase mandatul stabilit de CSM. În această privință, CJUE a constatat că cetățenii europeni au drepturi care trebuie protejate de instanțe (para. 190, 191); judecătorii trebuie să fie independenți față de puterile legislativă și executivă (para. 195), iar normele care consacră acest lucru trebuie să elimine îndoielile justițiabililor în privința posibilității ca judecătorii să fie influențați (para 197). Astfel de îndoieli nu pot exista nici în privința organismului care asigură anchetarea disciplinară a magistraților (para. 199), dar suspiciunile există în cazul de față, căci șeful inspecției a fost numit politic în afara procedurii obișnuite (para. 205, 207).

10. Ce s-a constatat cu privire la SIIJ? Prin modificările din anul 2018 s-a înființat Secția specială. CJUE a decis că o astfel de structură de parchet poate fi înființată numai dacă sunt justificări obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției (para. 213) – or, expunerea de motive care însoțește proiectul de lege prin care s-a înființat SIIJ nu conține vreun argument (para. 215); existența SIIJ este susceptibilă de a aduce atingere încrederii pe care justiția ar trebui să o inspire justițiabililor (para. 216); se permite formularea abuzivă a unor plângeri împotriva magistraților mai ales în cauze complexe și de corupție, pentru a transfera dosarul de la parchet la SIIJ (para. 218); în Raportul MCV din anul 2019 s-a constatat că instituția acționează ca un instrument de presiune politică și că a intervenit pentru a schimba cursul unor anchete penale, inclusiv de mare corupție (para. 219); are un număr redus de procurori care nu sunt specializați (para. 222).

11. Ce s-a constatat cu privire la răspunderea magistraților? Legea din anul 2018 încearcă să facă funcțională răspunderea materială a magistraților, stabilind că după ce statul acoperă prejudiciul generat de eroarea judiciară, Ministerul Finanțelor se îndreptă către magistrat, în baza unui raport consultativ al Inspecției Judiciare. CJUE a arătat că „eroarea judiciară” poate fi definită la modul abstract și general (para. 228) și că răspunderea personală a judecătorilor pentru prejudiciile rezultate dintr-o eroare judiciară contribuie la responsabilizarea și eficientizarea sistemului judiciar (para. 229). Însă, pentru a elimina riscul de a afecta independența judecătorilor, răspunderea lor personală trebuie limitată la cazuri excepționale: existența unei hotărâri judecătorești ce conține o eroare judiciare nu este suficientă, ci trebuie definit în mod clar și precis comportamentul care poate antrena răspunderea (para. 234), iar organul care verifică condițiile de răspundere să fie el însuși imparțial (para. 236). Or, în România, judecătorul nu își poate face apărarea în procesul dintre justițiabil și stat, iar apoi este acționat în judecată de Ministerul Finanțelor pe baza propriei evaluări (para. 240).

12. Ce se întâmplă când legea națională contravine dreptului UE? CJUE reamintește că dreptul UE are supremație în fața dreptului național și că nicio instituție, fie ea și Curte Constituțională, nu poate trece peste aceasta (para. 245).

13. Ce aduce nou hotărârea CJUE? Până acum era clar că judecătorul național poate aplica dreptul UE în mod direct. Această decizie devine însă una istorică printr-o nouă putere dată judecătorului național: chiar dacă o lege este validată de Curtea Constituțională, dacă ea este contrară dreptului UE, judecătorul trebuie să ignore decizia Curții Constituționale, având obligația de a aplica direct textul european (para. 247).

14. Care sunt efectele hotărârii CJUE? După comunicarea soluției CJUE către instanțele care au solicitat lămuriri, dosarele din România își vor relua cursul. Judecătorul național va da propria soluție în fiecare caz, fiind obligat să țină seama de interpretarea oficială dată de CJUE. În toate dosarele instrumentate de Inspecția Judiciară și de SIIJ aflate pe rol, va trebui să se aplice interpretările date de CJUE, astfel că e posibil ca unele acte să fie anulate, altele refăcute. De asemenea, e posibil ca unele dosare disciplinare sau penale să se redeschidă.

15. Ce se va întâmpla cu SIIJ? Curtea a stabilit că România trebuie să respecte recomandările CE și că nu poate menține măsurile care o împiedică să realizeze obiectivele din Decizia 2006/98 (para. 177). O astfel de cerință apare în Raportul MCV din anul 2018, când s-a constatat: „Printre principalele dispoziții problematice se numără, în special: crearea unei secțiuni speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților pentru deciziile luate (…)” și s-a recomandat: „Revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO”. Analizând ce au stabilit aceste două organisme, se constată:

  • Comisia de la Veneția, prin Avizul CDL-AD(2018)017-e (pct. 90) a solicitat ca structura de anchetare a magistraților să întrunească acceptul magistraților. Or, potrivit datelor oficiale, 85% dintre procurori și 72% dintre judecători s-au opus categoric existenței SIIJ;

  • GRECO, prin AdHocRep(2018)2 (pct. 35), recomandă să fie abandonată crearea noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Și prin AdHocRep (2019)1 (pct. 30) insistă ca Secția de urmărire penală pentru investigarea infracțiunilor din justiție să fie desființată.

Ca urmare, SIIJ se va desființa de către Parlament, iar acest lucru trebuie să se întâmple chiar azi, căci orice act îndeplinit de ieri încolo de ea este posibil nul.//

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22