Cine este România lui Simion?

Întreaga magie a tradiționalismului și valorilor naționale nu este decât un strigăt de ajutor din partea celor care nu mai știu cum să se așeze într-o lume care îi respinge.

Cristian Campeanu 20.05.2025
SHARE 2

De același autor

Președintele ales, Nicușor Dan, a declarat în noaptea alegerilor că respectă opțiunea „comunității” care a votat împotriva lui, adică pentru George Simion, și a subliniat că aceasta „este pe bună dreptate revoltată de modul în care s-a făcut politică în România și crede că soluția este revoluția”. Dan vrea „să luptăm pentru o singură Românie, nu pentru două Românii”, și întinde o mână adversarilor săi care au pierdut alegerile, în speranța că va crea o punte peste falia care a rupt România în două și că va reunifica țara, în pofida rupturii adânci din societate.

Deși victoria lui Nicușor Dan este incontestabilă, diferența fiind de aproape opt procente, în marea schemă a lucrurilor diferența reală, numărată în voturi, este puțin peste 800.000, în condițiile în care au votat peste 11 milioane de oameni. Nu ar putea fi mai clar că România este ruptă în două. O Românie care a sprijinit menținerea României în Uniunea Europeană și în NATO, și care este majoritară, dar doar cu o marjă fragilă, și o Românie resentimentară, care vede în instituțiile europene, în special în Comisia Europeană, un inamic; care este anti-Ucraina și, prin ricoșeu, prorusă; care dorește o schimbare radicală (revoluționară) la vârful statului, în sensul instaurării unui regim autoritar, care să șteargă clasa politică actuală din istorie și să rupă legăturile cu Europa.

Dacă România proeuropeană este mai bine cunoscută - alegătorii de centru-dreapta care au ținut până acum PSD departe de funcția prezidențială și care s-au mobilizat întotdeauna atunci când traiectoria europeană a României era amenințată, despre România „cealaltă”, „România lui Simion”, știm mai puține lucruri. Or, dacă nu știi cui să întinzi mâna, nu poți spera la o reconciliere națională. Așadar, cine este această Românie?

 

Umbra lui Georgescu

 

Au mers împreună la vot în ambele tururi, au apărut împreună la televizor, iar Simion a promis că îl va numi pe Georgescu prim-ministru chiar cu prețul organizării de alegeri anticipate. Legătura dintre cei doi a devenit una „organică”, în pofida rezervelor păstrate de Georgescu, care a părut să se simtă mai bine în rolul de „patron spiritual” al „tânărului său protejat”. Tradus în voturi, această relație s-a materializat în aproximativ 70% din voturile pentru Georgescu transferate către Simion în primul tur și, probabil, un procent mai mare în turul al doilea, înaintea căruia Georgescu a fost mai implicat.

Georgescu a fost votat în noiembrie de tineri între 18 și 24 de ani, dar și de cei cu vârsta de până la 44 de ani, în rândurile cărora mobilizarea a fost mai mare decât a celor de peste 45 de ani. Numai 13% dintre alegătorii lui Georgescu au studii superioare, restul studii primare și medii. Sociologii au atribuit voturile pentru Georgescu unei așa-zise „Românii tăcute”, un grup de cetățeni care până la Georgescu nu au votat și nu au fost interesați de politică. Aura mesianică a lui Georgescu a scos alegători din România profundă care s-au lăsat fermecați de acesta. Dacă aceștia au transferat către Simion calitățile atribuite lui Georgescu sau doar l-au crezut că îl va aduce pe Georgescu în conducerea statului este greu de spus. Dar este clar că dorința de a realiza o schimbare radicală a primat și în cazul lui Georgescu, și în cazul lui Simion.

Potrivit unui studiu MKOR publicat săptămâna trecută, 54% dintre alegătorii lui Simion urmau să voteze pentru acesta pentru dorința de schimbare radicală, 18% pentru orientarea politică și valorile ideologice și numai cinci procente pentru competență. Altfel spus, bun sau rău, contează schimbarea. Acești alegători nu cred că Nicușor Dan va aduce vreo schimbare, pentru că au înghițit propaganda că Dan este „omul sistemului”.

 

Rusofilia și aversiunea față de Occident

 

Pe urmele lui Georgescu, Simion și-a declarat ostilitatea față de țara vecină și a promis că se va alătura lui Viktor Orbán, și va bloca ajutoarele europene pentru Ucraina, absolut necesare pentru supraviețuire. Această ostilitate (Ucraina este o țară „inventată”, a declarat Georgescu) este mai prezentă în Moldova, dar și în sudul țării (Oltenia), ceea ce explică într-o anumită măsură că județele din aceste regiuni au votat, cu câteva excepții, cu Simion. Atitudinea anti-Ucraina s-a metamorfozat destul de curând în rusofilie. Simion n-a avut niciodată curajul să critice în vreun fel regimul Vladimir Putin și a declarat că Rusia nu este o amenințare la adresa României, ceea ce este, evident, fals.

Susținătorii săi, care își doresc o schimbare fundamentală după 35 de ani de democrație șubredă, s-au radicalizat și în chestiunea rusească și au devenit apărători ai lui Putin și ai războiului său de agresiune. Putin a devenit, în opinia alegătorilor lui Simion, un „patriot” care „își apără țara”, de Occident, probabil. Pentru că afecțiunea față de Rusia se împletește în viziunea acestor alegători cu aversiunea față de Occident. Când Simion a atacat Franța chiar la o televiziune franceză, el nu vorbea pentru francezi, ci pentru alegătorii săi din Franța, unde a și câștigat.

Occidentul (a se înțelege UE) ne asuprește cu reglementările sale diabolice, în vreme ce Rusia apără valorile tradiționale și nu dorește decât o Românie „suverană”, eliberată de împilările occidentale. România lui Simion este o Românie cu valori răsturnate, întoarsă spre sine și xenofobă.

 

Moștenirea PSD

 

AUR a reușit să disloce, la alegerile parlamentare, o parte însemnată a electoratului tradițional al PSD, care a pierdut cel puțin 13% din alegători, dacă admitem că, până în decembrie anul trecut, PSD obținea în jur de 35% din voturi. Acești alegători pierduți sunt votanții lui George Simion.

Potrivit unui sondaj AtlasIntel, publicat joia trecută, Nicușor Dan ar fi urmat să primească 65,1% din voturile celor care au votat cu PSD la parlamentare, în vreme ce Simion ar fi luat 29,1%. Aceste cifre nu dau însă seama de faptul că Simion a câștigat exact în județele din Moldova, Muntenia și Oltenia, care reprezentau până acum câțiva ani România roșie, pesedistă.

PSD n-a fost niciodată un partid proeuropean autentic, mai curând eurosceptic, cu un vârf de antieuropenism sub conducerea lui Liviu Dragnea. Această zonă din PSD a fost aproape complet capturată de AUR și de Simion. Într-un fel, se poate spune că Simion este moștenitorul legal al pesedismului antioccidental care i-a dat pe Năstase, pe Ponta și pe Dragnea. Din acest motiv, PSD a adoptat așa-numita atitudine „neutră” față de cei doi candidați, ceea ce în mod clar l-a favorizat pe Simion. PSD a devenit marcă înregistrată pentru jocul la două capete pe care s-ar putea să îl vedem și la AUR. De aceea, o colaborare între cele două partide „în opoziție” este nu doar posibilă, ba chiar probabilă.

 

Profiluri

 

Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, în turul întâi Simion a fost votat de mai mulți bărbați decât femei, de mai multe persoane cu vârsta cuprinsă între 30 și 44 de ani, de mai multe persoane care au declarat că au studii primare vs studii superioare. Asta nu înseamnă că nu au existat alegători cu studii superioare care au votat cu Simion, ci doar că numărul lor este mult mai mic în comparație cu cei ai lui Nicușor Dan. Rămâne de văzut dacă acest profil de alegător s-a păstrat și în turul al doilea, deși este clar că în materie de studii proporțiile s-au păstrat. Dar dacă Simion a câștigat din nou segmentul 30-44 de ani, adică persoane aflate în floarea vârstei, cu mare putere de muncă, atunci rezultă că în rândurile acestor alegători cu potențial productiv mare există o frustrare la fel de mare. Alegătorii lui Simion nu sunt doar needucați în cea mai mare parte, dar 41% sunt și săraci, pentru că mulți provin din mediul rural. Este vorba, probabil, de persoane care nu au un loc de muncă sau fac o muncă prost plătită și care sunt revoltați de inegalitățile din societatea românească.

România lui Simion este România care a pierdut pariul cu educația (există și absolvenți de studii superioare needucați), a pierdut pariul cu capitalismul, a cedat xenofobiei și urii și a pierdut legătura cu lumea contemporană. Întreaga magie a tradiționalismului și valorilor naționale nu este decât un strigăt de ajutor din partea celor care nu mai știu cum să se așeze într-o lume care îi respinge. //

Comentarii 0

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22