Falimentul moral al binomului Băsescu-Udrea

Decizia de a candida a fost „mai mult destin decât o alegere personală” a mărturisit Elena Udrea în momentul în care s-a înscris în cursa electorală la prezidențialele din 2014.

Cristian Campeanu 30.03.2017

De același autor

 

 

N-au trecut nici trei ani și destinul dnei Udrea a luat o turnură teribil de greșită. În loc să o poarte implacabil către fotoliul prezidențial,destinul este pe cale să o depună pe Elena Udrea pe podeaua unei celule de închisoare și s-o abandoneze acolo.

 

Cum aceasta nu este o meditație pe marginea sorții și a caracterului ei, am invocat destinul Elenei Udrea pentru că, departe de a fi unul extraordinar, se dovedește a fi destul de banal mai ales în politica românească. E plină scurta istorie a democrației românești de personaje cu ascensiuni politice meteorice care, în numai câțiva ani, se ridică din anonimat pentru a ocupa poziții de putere în statul român fără ca nimic să îi recomande pentru asta. Oameni fără performanțe publice notorii, fără competențe dovedite în vreun fel și fără să fi excelat vreodată în ceva, ajung, pe căi aparent inexplicabile, să ocupe funcții de mare responsabilitate politică în  stat și să acumuleze averi considerabile. Sunt două lucruri strâns legate între ele.

 

Un exemplu este, desigur, Victor Ponta, care dintr-un procuror mediocru a fost propulsat în funcția de șef al corpului de control al lui Adrian Năstase și în poziția de lider al tineretului social-democrat de unde a început ascensiunea spre vârful guvernului și ajuns apoi foarte aproape de președinție. Mediocru și prost pregătit pentru mari responsabilități dar înzestrat cu o capacitate de mistificare ieșită din comun, Ponta s-a dovedit unul dintre cei mai slabi și periculoși prim-miniștri, mai ales că nu a venit singur, ci cu un grup de aliați croiți din același material precum Dan Șova și Sebastian Ghiță. Nici Liviu Dragnea, în pofida lungii sale cariere în fruntea Consiliului Județean Teleorman, nu este recomandat de nimic pentru poziția de lider politic de facto al României cu excepția abilității politice de a-și îndepărta dușmanii și de a-și aduce fidelii în funcții-cheie.

 

 

Udrea, cel mai puternic om care nu știe să facă nimic

 

 

Avocată cvasi-necunoscută, Elena Udrea s-a căsătorit cu un om bogat din anturajul lui Adrian Năstase – celebrul triunghi Bittner-Petrache-Cocoș – și s-a folosit de relațiile acestuia pentru a-și construi o carieră politică. Și-a început cariera în mediul PSD, ca asistentă a lui Cozmin Gușă care la vremea respectivă era secretarul general al PSD. Potrivit lui Gușă Udrea i-ar fi devenit colaboratoare la PSD după 2000, pe vremea când încă nu era căsătorită cu Dorin Cocoș. Un portret lung publicat de Decît O Revistă susține că Udrea a devenit consiliera lui Gușă la PSD în 2002 și că l-ar fi urmat pe acesta în tabăra cealaltă în 2004 când a plecat să lucreze la campania lui Traian Băsescu. În același an Udrea se înscrie în PNL, obținând un mandat de consililier local la București, unde Băsescu tocmai câștigase primăria din primul tur.

 

Între alegerile locale și prezidențiale se întâmplă ceva pentru că, o dată devenit președinte Băsescu o numește consilier de stat, iar Udrea migrează de la PNL la PDL. Udrea a fost nevoită să demisioneze de la Cotroceni după ce au început să apară în spațiul public informații despre legăturile nu tocmai curate între Cocoș și guvernul Năstase. În cele din urmă, a ajuns să ocupe o poziție de ministru al Dezvoltării și Turismului care avea pe mână fonduri mai mari decât oricine din guvern. Se spune, cu bune temeiuri, că Elena Udrea a fost cel mai puternic al doilea om din România după Traian Băsescu și mult mai puternic decât premierul formal, Emil Boc. Absolventă de fabrică de diplome, fără nici o experiență managerială sau administrativă cât de cât relevantă, Elena Udrea a ajuns în mai puțin de un deceniu în cea mai puternică poziție de putere posibilă fără să știe în principiu să facă nimic cu excepția alianțelor avantajoase.

 

Dacă a existat vreodată un „binom” în politica românească, atunci termenul ar trebui aplicat mai degrabă relației Băsescu-Udrea.

 

 

Băsescu&Udrea campionii luptei cu DNA

 

 

Elena Udrea s-a autoproclamat campioana luptei cu Sistemul reprezentat de DNA și SRI sub forma „binomului” Kovesi – generalul Coldea, care i-ar fi înscenat toate dosarele. Atacurile la adresa binomului și „dezvăluirile” au început din momentul în care Udrea a fost trimisă în judecată și de atunci până acum nu încetează să susțină același lucru chiar dacă între timp, unul din componenții binomului, Florian Coldea, a fost nevoit să plece din SRI pentru legături prea strânse cu prietenul ei, Sebastian Ghiță.

 

Între timp, i s-a alăturat și Traian Băsescu iar atacurile s-au concentrat tot mai mult asupra DNA, a Înaltei Curți și a Justiției și tot mai puțin asupra SRI. Din apărător al independenței Justiției și un susținător al DNA, Băsescu a devenit  unul din adversarii direcției la paritate cu Ponta și Tăriceanu. Chiar și ieri, când a fost găsită vinovată la patru  capete de acuzare, Udrea a dat vina tot pe judecătorii care ar tremura de frica Sistemului.

 

 

O rețea de corupție în centrul sistemului de putere

 

 

Udrea a fost condamnată ieri în primă instanță pentru patru capete de acuzare de luare de mită și abuz în serviciu și a primit o pedeapsă de șase ani de închisoare în dosarul „gala Bute” dar acesta nu este decât unul din dosarele în care este implicată fostul ministru. Elena Udrea mai este acuzată că a primi o mită de cinci milioane de euro în dosarul Hidroelectrica, de trafic de influență și spălare de bani în legătură cu dosarul Microsoft și pentru modul în care a obținut în mod privilegiat un împrumut de trei milioane de euro de la BRD. Dacă mai punem și legăturile strânse cu dosarele Bica și cu dosarul retrocedărilor rezultă că Elena Udrea – din poziția politică pe care o avea – s-a aflat în centrul unei uriașe rețele de corupție din care au făcut parte oameni politici, oameni de afaceri, membri ai administrației centrale și locale, magistrați și un număr mare de oameni din mass-media.

 

Este extrem de greu de presupus că avocații lui Udrea vor răsturna sentința la apel indiferent de amenințările sale că „nu va mai menaja instanța”, orice va fi însemnând acest lucru, și că în final Udrea va ajunge la închisoare. În condițiile celorlaltor dosare, există șanse bune ca Udrea să urmeze același parcurs ca Sorin Ovidiu Vîntu – dintr-o condamnare în alta. Udrea a urcat scara puterii sărind câte două trepte și a recurs la mijloacele de care a văzut că fac uz toți ceilalți politicieni de succes: corupție, cinism și intimidare

 

 

Eșecul moral și politic al modelului Băsescu

 

 

Un asemenea nivel de corupție nu poate să nu maculeze mandatele lui Traian Băsescu. La sfâșitul lor, Băsescu a afirmat că nu ar fi obținut nici un rezultat dacă ar fi avut o poziție intransigentă și nu ar fi făcut compromisuri. Băsescu a fost un maestru al exercitării puterii prin exercitarea scrupuloasă a principiului divide et impera. A jucat instituții împotriva altora, grupuri de interese împotriva altora asigurându-se că nimeni nu obține suficientă putere și influență încât să scape controlului său. Nimeni, cu o singură excepție: grupul reprezentat de Elena Udrea. De aceea, este imposibil să detașăm chirurgical președinția lui Traian Băsescu de corupția clanului Udrea-Cocoș.

 

Ca urmare, experimentul Băsescu trebuie considerat un eșec. A crezut că prin compromisuri abile poate îndigui, controla și folosi mocirla corupției la vârf pentru a servi „interesele statului”. A sfârșit prin a fi înghițit de mocirlă. Falimentul modelului Băsescu nu poate fi mai bine ilustrat decât de situația actuală, când Dragnea nu se mai străduiește să păstreze aparențele și a trasformat corupția în politică de stat și grupurile de interese în bazin de resurse umane, iar incompetența servilă în criteriu suprem pentru o funcție de (prim)ministru în guvernul României.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22