De același autor
Cautati pe Google dupa cuvintele cheie fostul sef-repus in functie-instanta si veti gasi pagini intregi cu functionari, directori si directorasi de institutii publice cu povesti trase la indigo: diferite guverne i-au dat afara in mod abuziv ca sa-si impuna clientela politica, s-au judecat cativa ani si au castigat. Au fost repusi pe functii si au facut, pe buna dreptate, o mica avere cu bani de la stat. Instanta le-a platit retroactiv lefurile pentru anii petrecuti prin tribunale plus ceva despagubiri.
Acestea pot ajunge de la zeci sau sute de milioane la cateva miliarde de lei vechi, depinde de functia, vechimea si numarul salariilor recuperate, la care se adauga despagubirile morale. In unele cazuri ne izbim de situatii aberante: institutii cu doi sefi, unul pus la loc de instanta, altul de noua guvernare si nici unul nu se da dus.
Putem presupune in mod rezonabil ca toate aceste cazuri costa statul roman milioane si milioane de euro pe an. In final, facturile schimbarilor de guvern le platim fiecare dintre noi, desi ele ar trebui trimise in mod normal pe adresa partidelor care s-au perindat la putere si au actionat la fel de arbitrar si ilegal. Au ras tot in administratie, de la sef la femeie de serviciu, calcand in picioare legea si bunul simt, ca sa-si impuna propria clientela.
Guvernul Boc a incercat prin 2010 - dupa model american - sa legalizeze politizarea institutiilor deconcentrate insa ordonantele de orgenta au picat la Curtea Constitutionala. Iesirea din ipocrizie n-a fost posibila. Opozitia de atunci, adica puterea de azi, scuipa flacari impotriva pedelizarii tarii si s-a opus vehemet ideii ca politizarea, fiind o realitate romaneasca si nu numai, sa fie legalizata in cazul anumitor paliere administrative. Ai pierdut puterea, ai plecat. Punct.
Astazi, uselizarea tarii se intampla la fel de brutal ca pedelizarea, actiunile in instanta o iau de la capat iar peste cativa ani statul va fi jumulit de noua garnitura de functionari concediati abuziv. Liderii USL si-au uitat a doua zi promisiunea ca vor aduce normalitatea in tara, prin garantarea stabilitatii in functie, si au inceput pe fata vanatoarea de pedelisti. Acestia procedasera exact la fel, desi toata lumea admite ca nu poti guverna totusi cu oamenii altora fara sa risti sabotaje, blocaje si defectiuni in aparatul luarii deciziei.
Ar fi interesant de realizat un inventar complet cu numele functionarilor mari si mici epurati politic la fiecare schimbare de guvern, de calculat numarul victimelor si suma totala pe care statul roman o plateste din cauza incapacitatii de a gasi o solutie la acest cancer care macina eficienta administratiei romanesti. Ne vom ingrozi, probabil, dar abia atunci vom realiza ca trebuie facut ceva. Nu putem continua asa la nesfarsit, platind de doua ori o functie de conducere. Romania nu poate progresa in acest fel. Pe langa faptul ca va fi tinuta in loc de incompetenta, amatorism si coruptie, ca nu poate dezvolta proiecte pe termen lung, mai si plateste bani grei pentru propria schizofrenie.
Iar clientela se traduce in final prin multa incompetenta, amatorism, coruptie, adica alti bani pierduti pentru a intretine mecanisme birocratice greoaie, chipurile platite sa lucreze in slujba interesului public dar care in realitate ajung sa serveasca interese particulare.
Armatele de functionari - directori de deconcetrate, inspectori scolari, adjuncti, sefi de birou, etc - din administratie maturate in aceste zile din functii cunosc deja regulile jocului. Fie pleaca resemnate ca si-au facut plinul si lasa noua clientela sa se instaleze la butoanele puterii, fie pornesc actiuni in instanta stiind ca peste cativa ani vor mai stoarce statul de niste bani de pe urma abuzului comis astazi impotriva lor, nu neaparat dintr-o nesfarsita sete de dreptate. La randul lor au venit in functii tot printr-un abuz, lanand in urma alte cohorte de functionari care s-au ocupat pana azi de procese la capatul carora si-au recuperat integral lefurile plus niste despaguri pe deasupra. Mai exista micuta categorie a descurcaretilor, care gliseaza istet de la o guvernare la alta reusit mereu sa evite, cu dibacie, opozitia si disconfortul tribunalelor.
Am denuntat la fel de vehement epurarile comise de guvernarea Boc, insa nu simt nici un fel de compasiune pentru victimele abuzurilor de azi din simplul motiv ca au venit la putere exact la fel. Se vor fi gasit printre miile de functionari inlaturati pe nedrept si profesionisti veritabili, victime colaterale intr-un razboi politic care nu ii priveste. Dar ma tem ca sunt foarte putini si ca masa critica o formeaza clientela de partid. Aceasta clientela s-a obisnuit deja cu mecanismul epurarilor profitabile: jumulesti statul de bani si cand ajungi la putere si cand treci in opozitie.
Privita din aceasta perspectiva, Romania ofera imaginea de cosmar a unei administratii care, pe langa ineficienta dovedita, costa de doua ori mai mult din cauza unei schizofrenii care pare in acest moment, dupa deciziile Curtii Constitutionale. imposibil de vindecat. Are cineva o solutie? Personal, nu prea reusesc sa imaginez o iesire din acest infern.
PS: In baza propunerilor vom incerca sa construim articole-solutii la una din marile probleme ale Romaniei care nu pare sa aiba in prezent vreo rezolvare legala.
