Anul Francofoniei

63 de sefi de state si de guverne vor veni in septembrie anul viitor la Bucuresti cu ocazia reuniunii la nivel inalt a Organizatiei Internationale a Francofoniei. Evenimentul va incheia Anul Francofoniei si va reprezenta cea mai importanta intalnire internationala organizata pana in prezent de Romania.
Deschiderea oficiala a Anului Francofoniei in Romania a avut loc pe 20 septembrie cu ocazia concertului de gala al Festivalului “George Enescu”. In vederea pregatirii sommet-ului Francofoniei, statul roman a decis infiintarea unui Comisariat General pentru Francofonie, condus de un comisar guvernamental cu rang de secretar de stat in MAE, pentru care a fost desemnat Cristian Preda.

CRISTIAN PREDA
“Romania ar putea fi polul Francofoniei în cadrul UE “

A fi francofon înseamna a avea relatii bune cu Franta?
Nu doar atat. Francofonia e o miscare politica foarte ampla, care asociaza 63 de tari sensibile la limba franceza, dar si la cultura politica de expresie franceza. De altfel, istoria noastra este suficient de relevanta pentru a da seama de francofonie. Sa nu uitam, de pilda, ca alaturi de influenta politica decisiva a Frantei, Romania moderna s-a construit plecand de la Constitutia belgiana de la 1831. Sa nu uitam, de asemenea, excelentele relatii întretinute de Romania cu numeroase tari africane în care franceza e una din limbile oficiale. Aportul canadian la dezvoltarea Romaniei este si el foarte semnificativ în ultimele decenii.
Ce reprezinta Anul Francofoniei în Romania?
Acest an va fi, pentru numerosii actorii ai Francofoniei de la noi, o ocazie sa se exprime, sa devina mai vizibili în spatiul nostru public. Francofonia a fost în ultimii ani mai degraba un produs de export decat un mecanism de exprimare a identitatii societatii romanesti, în ciuda faptului ca exista foarte multe resurse intelectuale si sensibilitati politice la dispozitie.
Ce viitor credeti ca au Francofonia si limba franceza în Romania? In randul tinerilor, popularitatea limbii si culturii franceze a scazut drastic.
Daca e asa, trebuie vazut care sunt cauzele acestui fenomen. Cred ca una dintre ele este o anumita incoerenta institutionala. Faptul ca statul roman modern s-a creat sub influenta institutiilor din mari tari francofone ar trebui sa oblige institutiile de la noi sa încurajeze si sa premieze ceea ce trimite direct la traditia si cultura politica francofone. Pana acum, nu s-au gasit mijloacele care sa articuleze în jurul acestei traditii niste forme institutionale interesante si utile. De la Revolutie încoace s-a spus adesea ca franceza este un lucru foarte important pentru ca tine de identitatea noastra. Ar trebui adaugat ca la fel de însemnat e si atasamentul fata de valorile Francofoniei, adica fata de libertate, solidaritate, toleranta. Ramane sa vedem care sunt consecintele acestor principii. Asta ar însemna, de fapt, ca practicile institutionale sa intre în acord cu ceea ce se întampla în societate. Un parinte din Romania îsi doreste ca propriul copil sa învete nu doar o limba straina, ci mai multe, între care si franceza; din punct de vedere social, o asemenea alegere e foarte semnificativa. Este o alegere care trebuie respectata si consolidata. Nu cred ca toti romanii vor sa se construiasca intelectual doar consumand filmele de la Hollywood. Eu cred ca unii vor sa vada si Luvrul, si Muzeul de Arta Moderna de la Bruxelles, ca vor sa cunoasca opera lui Senghor sau istoria Canadei. Societatea romaneasca nu cauta doar divertismentul hollywoodian, ea este, din fericire, mai complicata. Daca toti ne-am multumi sa vedem filmele lui Bruce Willis mancand floricele, atunci n-am avea nevoie de Francofonie. Francofonia e instrumentul care ne ajuta sa ne exprimam mai nuantat în raport cu propria noastra identitate si cred ca ar trebui sa reactionam coerent si inteligent în raport cu ea.
Ce poate reprezenta Francofonia în contextul integrarii în Uniunea Europeana?
Identitatea noastra francofona poate fi valorificata în context european. De cativa ani, autoritatile romane sunt adeseori întrebate “ce va aduce Romania în cadrul Uniunii Europene?”. Identitatea francofona, chiar daca nu este întreg raspunsul care va putea fi dat de catre noi, este o parte a acestuia. Romania poate sa devina un pol al Francofoniei în cadrul UE, are datele naturale cele mai bune. Sunt putine societati europene în care 10% din populatie învata anual în mod activ limba franceza. Cred ca aceasta identitate francofona trebuie nu doar exprimata, ci si sustinuta. Este un lucru pe care trebuie sa-l marturisesti, nu-i deloc rusinos; dimpotriva, e o legatura importanta cu traditia si o parte a prezentului. Franceza a devenit în ultimii ani un avantaj foarte interesant pentru piata fortei de munca. Iata de ce discretia cu care limba franceza apare în spatiul public nu se justifica în nici un fel.
Francofonia ne ajuta doar sa ne situam în Europa?
Dincolo de aspectul european, trebuie sa adaugam si alte dimensiuni politice ale Francofoniei. Asa e, de pilda, relatia dintre Francofonie si NATO. Nu mai putin de 12 state membre NATO sunt membre ale Francofoniei. De asemenea, 21 de state membre ale OSCE sunt parte si a miscarii francofone, 7 state membre ale Organizatiei de Cooperare Economica la Marea Neagra si alte 4 state cu statutul de observator la aceasta organizatie sunt membre ale Francofoniei. Prezenta noastra în Francofonie si pregatirea celui de-al XI-lea sommet sunt, în mod evident, un suport pentru a consolida relatiile pe care Romania le are în cadrul acestor organizatii. Francofonia poate fi utilizata ca un instrument extrem de subtil si de util în aceste contexte.
Ce manifestari si evenimente se vor organiza în cadrul Anului Francofoniei?
Anul Francofoniei nu include doar reuniunea la nivelul sefilor de state si de guverne, care se va desfasura la Bucuresti. Exista si alte instante care se vor reuni tot în capitala Romaniei: asa e reteaua primarilor de expresie francofona din cele 137 de orase de pe cele 5 continente; exista, apoi, un forum al oamenilor de afaceri francofoni, o asociatie a deputatilor din parlamentele statelor francofone si una a jurnalistilor. Pentru a pregati aceste reuniuni, sunt deja mobilizati mai multi operatori ai Organizatiei Internationale a Francofoniei, de la TV5 pana la Agentia Universitara a Francofoniei. Au fost proiectate spectacole, un festival al teatrului francofon, concursuri de poezie francofona, o mobilizare editoriala semnificativa. Se vor organiza, de asemenea, numeroase colocvii si dezbateri. Se va vorbi mult franceza la anul în Romania, cu diferite accente, pentru ca vorbitorii acestei limbi sunt foarte diversi.
Ce va aduce Romaniei cel de-al XI-lea sommet al Francofoniei?
Miza acestei reuniuni la nivel înalt, a acestui sommet rezida nu doar în anul 2006. Anul Francofoniei va trece. Problema este ce ramane dupa. Pot sa ramana institutii - de ce nu? o universitate francofona la Bucuresti -, pot sa ramana proiecte culturale care sa aiba continuitate, pentru ca oportunitatea acestui an este enorma. Poate sa ramana si o coerenta institutionala care sa dea societatii romanesti un aer ceva mai serios. Eu asociez Francofonia seriozitatii. Din pacate, spatiul public, mai ales în ultimii ani, a ajuns un loc al derizoriului, al superficialitatii, al divertismentului ieftin. Trebuie sa mentionez ca seriozitatea despre care vorbesc nu înseamna sobrietate batoasa. Inseamna însa un anumit tip de coerenta, un anumit rafinament, care ne merg la inima atunci cand vedem monumentele Parisului sau cand vizitam un muzeu canadian ori Bruxelles-ul.

Interviu realizat de Maria Bercea