Copiaţi modelul american de selectare a procurorului general, doamnă Prună!

Nu trebuie să inventăm cine știe ce proceduri pentru alegerea procurorului general. Sunt țări de la care se poate învăța, precum SUA.

George Mioc 09.02.2016

De același autor

 

Mă bucur că am scăpat de Tiberiu Niţu. Dar în acest moment sunt preocupat ca viitorul pro­curor general al României să fie un personaj competent şi cinstit. Deocamdată, trebuie să recunoaşteţi că numirea, ca interimar, a lui Bog­dan Licu – unul dintre doctoranzii lui Ga­briel Oprea, acuzat de plagiat – nu este deloc încurajatoare. Aştept de la ministrul Justiţiei, Raluca Prună, dar şi de la secţia de procurori a CSM transparenţă şi proceduri clare în nu­mi­rea viitorului procuror general. Doamna Prună spune că se grăbeşte să numească un nou pro­curor general. Evident că nu îmi doresc ca domnul Licu să stea prea mult la Parchetul Ge­neral şi să mai îngroape nişte dosare, dar cred că principala preocupare trebuie să fie să nu mai nimerim peste alt Niţu. Doamna Pru­nă şi CSM nu trebuie să inventeze cine știe ce proceduri. Sunt țări de la care se poa­te învăța. Vă prezint, pe scurt, procedurile ca­re s-au desfăşurat în SUA după ce, în 2014, pre­şedintele Obama a propus-o procuror ge­neral al SUA pe doamna Loretta Lynch.

 

Nominalizarea a fost făcută la data de 8 no­iem­brie 2014 de către preşedintele Obama, ca­re, după cum ştiţi, este şeful Executivului. A urmat confirmarea Senatului, care a durat câteva luni, şi acesta este aspectul asupra că­ruia vreau să mă opresc, pentru că aşa cred că trebuie să se procedeze şi în România. Pro­ce­durile s-au lungit pe parcursul a nu mai pu­ţin de 166 de zile. Senatorii republicani, aflaţi în opoziţie, au avut nevoie de câteva săp­tă­mâni doar pentru a obţine date legate de una dintre cele mai controversate decizii luate de Lynch în calitate de procuror şef al statului New York: ea a ajuns la o înţelegere cu banca HSBC, acuzată de evaziune fiscală şi spălare de bani, înţelegere în urma căreia banca a plă­tit o amendă de 1,9 miliarde de dolari, în loc ca responsabilii să fie aduşi în faţa tri­bu­na­lu­lui. Doar pe acest subiect, senatorii din c­o­mi­sia juridică i-au adresat mai multe întrebări lui Lynch, la care ea a răspuns inclusiv în scris, pe parcursul a nouă pagini. În plus:

 

- Doamna Loretta Lynch a prezentat o bio­gra­fie amănunţită care s-a întins pe parcursul a 57 de pagini. Ea a detaliat, printre altele, toa­te ONG-urile din care a făcut parte, a iden­ti­fi­cat toate discursurile şi interviurile date şi le-a prezentat în copie (în patru exemplare) con­gresmenilor. Audierile, repet, s-au desfăşurat în iarna lui 2015, iar candidatul a prezentat co­piile interviurilor din 1990 sau 1993. În acest document, Lynch enumeră cazurile adu­se în faţa judecătorilor, le descrie (inclusiv nu­mele judecătorului şi al avocatului apărării) şi arată la ce sentinţă s-a ajuns.

 

- Audierile în comisia juridică au început la 28 ianuarie şi, potrivit înregistrării de pe site-ul acestei Camere a Legislativului american, au du­rat nu mai puţin de opt ore. În 9 februarie, a avut loc o sesiune de întrebări şi răspunsuri a cărei transcriere de pe site-ul Senatului are nu mai puţin de 221 de pagini! În 18 februarie şi 20 februarie, Lynch a răspuns la un set de întrebări în continuarea audierilor anterioare.

 

- Comisia juridică a chemat la audieri mai mulţi experţi independenţi, printre care: un jurnalist de investigaţie, un profesor de drept de la Universitatea Georgetown sau un şerif din Milwakee, Wisconsin.

 

Abia la 23 aprilie Lynch a primit votul Se­natului, iar la 27 aprilie ea a depus jurământul în faţa vicepreşedintelui Joe Biden.

 

Pare imposibil ca România să urmeze niște pași asemănători? Nu ar putea fi implicată so­cietatea civilă în mecanismul de selecţie? Doam­na Laura Ştefan şi domnul Ioan Stano­mir nu ar putea veni în faţa CSM pentru a trans­mite ce aşteaptă de la viitorul şef al Mi­nisterului Public? Este imposibil ca, înainte de a numi viitorul procuror general, să avem în fa­ţă, public, un track record al candidaţilor, cu­prinzând toate dosarele aduse în faţa in­stan­ţei şi sentinţele la care s-a ajuns?

 

Nu mai discutăm, sper, de studiile can­di­da­tu­lui: corect ar fi ca doctoratele să fie trimise pentru verificare la Comisia de etică a Uni­ver­sităţii din Bucureşti, singura instituţie de în­văţământ superior (din păcate) care a avut tă­ria să se lupte cu plagiatorii de rang înalt. Ştiu că, legal, este dificil să faci acest lucru, dar doamna Prună trebuie să găsească un me­ca­nism de verificare credibil.

 

Încă un Tobă, încă un Niţu, încă un Licu ar fi prea mult.

 

Cetăţenii români ar putea crede că nu-şi pot găsi dreptatea decât ieşind în stradă. Să nu-şi închipuie cineva că mitingurile de după dra­ma de la Colectiv sunt irepetabile.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22