De același autor
Până la alegerile parlamentare din R. Moldova (28 septembrie 2025) mai este mai puțin de o săptămână. Sondajele anunță că 3 sau 4 formațiuni au șanse să treacă pragul electoral (5% pentru partide și 7% pentru blocuri electorale): PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate), Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (Blocul Patriotic) al lui Igor Dodon, Partidul Nostru al lui Renato Usatîi și Blocul Alternativa Națională condus de Ion (fost Ivan) Ceban. Ultimul este dat în unele sondaje și „pe surse” sub pragul electoral. Va fi o confruntare tradițională pentru R. Moldova între Rusia și Occident, aspect care a dominat și discursul de campanie, de altfel anost, al ambelor tabere.
Competitorii
PAS, singurul partid autentic proeuropean care are șanse să ajungă în parlament, are un program electoral centrat pe aderarea RM la UE și o expunere a investițiilor care s-au făcut preponderent din granturi europene (refacerea unor drumuri, introducerea canalizării la sate, renovarea sau construirea unor clădiri și amplasamente publice, independența energetică față de Rusia). PAS nu se poate însă lăuda cu reformele în domeniul justiției, principalul punct al campaniei din 2021 cu care a obținut 63 din cele 101 mandate ale parlamentului. Cu privire la membrii guvernului PAS, nu au apărut acuzații de corupție. În același timp, în perioada guvernării PAS, mafioții Ilan Șor, Veaceslav Platon și Vladimir Plahotniuc nu au mai controlat deciziile politice din R. Moldova. În 2021, PAS a obținut cele 63 de mandate având un program electoral anticorupție , deoligarhizare, care i-a adus și voturi ale rusofonilor. Acum aceste voturi vor fi pierdute din cauza agendei cu puternică încărcătură geopolitică – UE sau Rusia.
Blocul Patriotic are o platformă prorusă „tradițională”, aproape imposibil de realizat în practică din cauza războiului din Ucraina: reluarea schimburilor comerciale cu Rusia și Belarus și un parteneriat strategic cu Federația Rusă. Blocul Patriotic promovează și promite și „neutralitatea permanentă” a Republicii Moldova (deja înscrisă în Constituția din 1994), suveranitate, familia tradițională, o „Republica Moldova pentru moldoveni”(adică, izolată). Igor Dodon nu exclude însă total aderarea R. Moldova la UE, pentru că știe că economia acesteia ar colapsa în situația în care relațiile cu Bruxelles-ul ar fi întrerupte. De altfel, Dodon a declarat public că o guvernare prorusă va reuși să contracteze granturi din Rusia și China într-un an, un an și jumătate de la instalare, timp în care populația va trebui să supraviețuiască unor condiții economice grele, determinate de sistarea finanțării din Occident. Igor Dodon nu a condamnat invazia Rusiei în Ucraina și a declarat că Peninsula Crimeea este teritoriu rusesc. Prezența prorușilor la guvernare ar însemna și relații extrem de dificile cu România, aceștia fiind promotori ai „limbii moldovenești”. Blocul Patriotic este o adunătură de conveniență a unor politicieni care se detestă reciproc, care s-au reunit în aceeași construcție politică la indicațiile Moscovei (Igor Dodon fost președinte prorus al R. Moldova, care și-a construit cariera politică în Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM) al lui Voronin, pe care l-a trădat pentru a crea Partidul Socialiștilor), Irina Vlah (fosta bascană a Găgăuziei, a cărei carieră politică s-a construit tot în PCRM și care l-a trădat și ea pe Voronin), Vasile Tarlev (fost premier în perioada în care Voronin era președinte al R. Moldova, care are interdicție de acces pe teritoriul României și în Schengen). Programul electoral al acestuia este decrepit, iar prestațiile liderilor sunt desprinse din competițiile electorale de la începutul anilor 2000. În plus, toți sunt politicieni vechi care au girat corupția endemică din R. Moldova. Electoratul acestora este format din rusofoni și rusofili, majoritatea vârstnici, mulți vorbitori de limbă rusă, dornici să rămână sub influența Rusiei și mulți speriați de Occidentul blamat de propaganda Kremlinului.
Partidul Nostru este controlat de mafiotul Renato Usatîi, care a făcut avere în condiții dubioase în F. Rusă. Ultima găselniță financiară a lui Usatîi este o donație de 2 mil. de euro pe care a primit-o de la o persoană decedată, al cărei nume nu l-a divulgat. Programul său este unul populist, probabil că „împotriva tuturor”, bazat pe promovarea prin show-uri TV și concerte susținute de artiști ruși. De-a lungul timpului, Renato Usatîi a fost și cu rușii, și cu proeuropenii, fiind un personaj excentric pe care nici unii, nici alții nu se pot baza. Momentan, ar fi în dizgrație în Rusia, ale cărei autorități i-au deschis câteva dosare penale. Votanții lui ar putea fi tineri cu studii puține, care prestează munci grele atât în R. Moldova, cât și în diaspora de la Moscova sau Occident (în contextul războiului din Ucraina, o parte a muncitorilor moldoveni care lucrau în Rusia au plecat în Occident. Usatîi ar putea atrage și o parte a electoratului puțin educat care a votat cu PAS în 2021 și care aștepta reforme radicale).
La limita pragului electoral este Blocul Alternativa al lui Ion (fost Ivan) Ceban. Este un proiect fals proeuropean al Rusiei. Moscova i-a reunit în acest bloc pe falsul proeuropean Ion Ceban, pe Ion Chicu, fost premier în perioada în care Dodon era președintele R. Moldova, pe Mark Tkaciuk (fost ideolog al Partidului Comuniștilor) și pe ex-candidatul prorus la alegerile prezidențiale din 2024, Alexandr Stoianoglo. Alternativa este pe o pantă descendentă, după ce Ion Ceban a primit interdicție de acces în România și pe teritoriul Schengen, pe motiv că reprezintă o amenințare pentru securitatea României. De altfel, Ceban (care ocupă în prezent funcția de primar al Chișinăului) este un politician care, după ce s-a perindat prin două partide proruse (PCRM și PSRM), a creat cu ajutorul unor agenți FSB un partid fals proeuropean (care a stat la baza creării Alternativei). După ce a primit interdicția de la București, Ceban nu a reușit să își salveze proiectul fals proeuropean și s-a limitat la atacuri la adresa României, a președinților Nicușor Dan și Maia Sandu. Mai are însă mici șanse de a atrage electorat nemulțumit de PAS care îl consideră pe Ceban un bun administrator, pornind de la faptul că a făcut diverse lucrări de infrastructură publică în Chișinău.
Dincolo de ce anunță sondajele, nu sunt excluse surprizele de tipul Călin Georgescu în România. În ultimele săptămâni, presa și organizațiile societății civile au semnalat creșterea masivă a expunerii pe rețelele sociale a Victoriei Furtună (al cărei partid, Moldova Mare, are o platformă iredentistă ce privește teritorii ale României și Ucrainei) și a lui Vasile Costiuc (un fals unionist, partener al AUR din România).
Imixtiunile și manipulările Rusiei
În mod „tradițional”, Rusia are o prezență masivă în procesul electoral din R. Moldova, care se manifestă atât prin umplerea scenei politice cu blocurile menționate mai sus, care au șanse să intre în parlament, cât și cu spoileri sau candidați de rezervă. Spoilerii sunt partide fals proeuropene și fals unioniste care nu trec pragul electoral, dar care au menirea să divizeze electoratul proeuropean. Candidații de rezervă sunt cei care pot produce surprize pe modelul Călin Georgescu sau prin cumpărarea de voturi.
În același timp, Rusia a încercat să speculeze apetența electoratului din R. Moldova pentru integrarea europeană și a creat propriul proiect fals proeuropean – Alternativa, coordonată de Ivan Ceban.
Moscova este prezentă în procesul electoral din R. Moldova și prin organizația de criminalitate Șor. Aceasta este structurată în grupări care se ocupă de corupția electorală (cumpărarea de voturi), manipulare și dezinformare prin rețelele sociale. Acestora li s-au adăugat grupări de protestatari plătiți sau sportivi din Rusia și Belarus, care trebuiau să răstoarne regimul politic de la Chișinău prin proteste violente în anii 2022-2024. În spațiul public din R. Moldova au apărut informații conform cărora un astfel de scenariu ar fi planificat cu mercenari antrenați în Balcani, în situația în care prorușii nu ar obține majoritatea în urma scrutinului din 28 septembrie 2025.
Deși au fost date amenzi, s-au făcut percheziții, conturile unor concurenți electorali au fost blocate și s-au confiscat importante sume de bani, rețeaua rusească de cumpărare a alegerilor nu a fost total destructurată. Mai mult, Maia Sandu a anunțat public că aceasta ar viza și diaspora moldovenească din Occident.
Scenarii postelectorale
Toate sondajele arată că PAS va obține cele mai multe voturi la nivel intern. Sondajele nu includ însă voturile din Transnistria și nici pe cele din diaspora. Mulți experți susțin că PAS nu va reuși să obțină o nouă majoritate. Alții sunt de părere că o mobilizare masivă în diaspora occidentală va asigura cele 51 de mandate. Un alt scenariu este cel al unei coaliții între PAS și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. În ambele scenarii,
R. Moldova ar menține dezideratul aderării la UE. Soarta Ucrainei și a războiului de pe teritoriul său sunt însă determinante pentru R. Moldova, indiferent de natura guvernării de la Chișinău.
