De același autor
La 21 aprilie 2024, la Moscova a fost anunțat proiectul politic de opoziție – Blocul Victoria, ce include cinci partide conectate cu Ilan Șor (oligarh moldovean fugar condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară) în vederea participării la alegerile prezidențiale (2024) și parlamentare (2025) din Republica Moldova. Protagoniștii, care au vorbit unui public adus în majoritate din Republica Moldova special pentru eveniment, au fost: Ilan Șor (fost primar și deputat în Republica Moldova), Evghenia Guțul (o necunoscută până la ultimul scrutin din Găgăuzia, când a „câștigat” alegerile pentru funcția de bașcan cu votul masiv al unor „suflete moarte” și prin cumpărarea alegătorilor, fără carieră și CV, cu venituri de câteva zeci de mii de euro din cadouri, despre care se spune că ar avea și un intelect foarte limitat); Vasile Bolea (fost deputat în Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – partid pro-rus, cel mai probabil cumpărat recent de Șor pentru a candida la funcția de primar al Chișinăului din partea unui partid necunoscut – Renaștere); Alexei Lungu (fost jurnalist la posturile TV ale mafiotului fugar Vladimir Plahotniuc și ale socialiștilor pro-ruși, cu finanțare din Bahamas), Marina Tauber (deputata fără imunitate, urmărită penal, din Partidul ȘoR – declarat neconstituțional), Dmitri Konstantinov (președintele Adunării Populare – legislativul local din Găgăuzia) și alte câteva persoane total necunoscute în spațiul public din Republica Moldova.
În următoarele zile, poliția din Republica Moldova a anunțat că a confiscat aproximativ 1 milion de euro de la cei care au revenit de la Moscova după ce au participat la evenimentul de lansare a opoziției pro-ruse, pe motiv că banii au fost introduși în Republica Moldova prin contrabandă de mai mulți curieri și aveau ca scop finanțarea din surse obscure a unor partide politice. Curierii erau cetățeni în vârstă ai Republicii Moldova, majoritatea din Găgăuzia, care au fost plătiți pentru activitatea de curierat cu 300-500 de dolari (declarații Viorel Cernăuțeanu, șeful IGP).
În martie 2024, Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Informații (SIS) al Republicii Moldova, a anunțat că Rusia vrea „să compromită aderarea Republicii Moldova la UE, să deturneze procesele democratice și să mențină RM în sfera sa de influență... O altă direcție este amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova, în special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială prin continuarea acțiunilor de compromitere a eforturilor Chișinăului de apropiere de UTA Găgăuzia (...) Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice. Șor are sarcina principală pentru 2024 de a compromite rezultatele referendumului”.
Abordarea Chișinăului este una a dialogului. Maia Sandu s-a deplasat la Comrat pentru a ține o prelegere publică în fața studenților de la Universitatea din Comrat despre investițiile din UTA Găgăuzia și integrarea europeană a Republicii Moldova. Vizite în regiune, pentru a dialoga cu autoritățile locale și antreprenorii, au realizat și premierul Dorin Recean, și ministrul Dezvoltării Andrei Spînu. Toți au fost întâmpinați de protestatari plătiți de gruparea Șor. Niciunul dintre ei nu s-a întâlnit cu bașcanul – Evghenia Guțul sau Comitetul Executiv. Până la guvernarea PAS, oficialii de rang înalt de la Chișinău, precum și ambasadorii care mergeau în Găgăuzia se întâlneau cu bașcanul și toți banii care ajungeau în regiune erau gestionați de acesta și de Comitetul Executiv (un fel de guvern local al Găgăuziei). Însă PAS încearcă să întărească autoritățile locale din orașe și sate. De altfel, Maia Sandu a refuzat să semneze decretul cu privire la numirea Evgheniei Guțul în guvernul de la Chișinău, pe motiv că aceasta „lucrează pentru o grupare criminală”.
Oferta „all-inclusive” a Moscovei pentru Republica Moldova
Blocul Victoria susține că are ca obiectiv boicotarea referendumului cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE (care va fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale – 20 octombrie), aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eurasiatică și îmbunătățirea relațiilor cu CSI (Comunitatea Statelor Independente). Reprezentanții acestuia mai susțin renunțarea de către Republica Moldova a sancțiunilor impuse Rusiei. În plus, Ilan Șor a anunțat într-un interviu acordat agenției pro-Kremlin RIA Novosti că va propune federalizarea Republicii Moldova – o reluare a Memorandumului Kozak, respins de Vladimir Voronin chiar în momentul în care Putin era pe drum spre Chișinău, în vederea semnării. Documentul, prezentat în 2003, propunea un plan de soluționare a conflictului din Transnistria prin care Moscova ar fi ajuns să controleze politic și militar Republica Moldova.
Cei din Blocul Victoria promovează sloganul „Moldova liberă” (mafioții fugari căutați de justiția moldovenească se promovează ca victime ale represiunii PAS) și susțin că Maia Sandu și proiectul european al actualei guvernări vor băga Republica Moldova în război. O altă narațiune a propagandei este că, prin aderarea la UE, Republica Moldova își va pierde independența, situație care va avea ca efect pierderea statutului de autonomie de către Găgăuzia și implicarea Chișinăului în război.
Obiectivele Rusiei în Republica Moldova
Moscova are, în Republica Moldova, două obiective legate de războiul din Ucraina:
Belarus numărul 2 (nu în sensul de dictatură, ci de platformă militară pentru Moscova în războiul împotriva Ucrainei), pentru că un regim pro-european la Chișinău nu îi permite Moscovei să beneficieze de militarii și munițiile din Transnistria. La alegerile prezidențiale din 2024, Maia Sandu are șanse serioase să obțină un nou mandat, poate chiar din turul I.
Posibilii candidați falși pro-europeni ai Moscovei – Irina Vlah (care a câștigat de două ori alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei cu discurs pro-rus) și Ion Ceban (primarul Chișinăului care s-a reconvertit la cauza pro-europeană, după ce a fost deputat și primar pro-rus) nu au șanse reale. Dar Moscova mizează pe un rezultat prost pentru pro-europenii din PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) la parlamentarele din 2025 din cauza progreselor nesemnificative în justiție, a dezinformării masive și a sărăciei. Republica Moldova e regim parlamentar, așa că proteste pro-europene ale președintei ar putea fi izolate ușor.
„Visul măreț” anunțat de Rusia încă din 2022 – trupele ruse la Tiraspol, după ce vor fi cucerit Odessa. Pentru Republica Moldova, acest scenariu, cu șanse aproape nule în prezent, ar însemna cel mai probabil un regim de ocupație militară – după modelul zonelor ocupate din Zaporojie și Herson, un teritoriu controlat prin teroare, pentru că Moscova nu își permite investiții economice și nu ar risca proteste.
Cum lucrează Rusia
Moscova are, de asemenea, obiective în Republica Moldova pentru deturnarea parcursului pro-european prin mai multe metode. Una este acapararea spațiului public și a dezbaterilor politice din Republica Moldova cu acțiunile grupului Șor. Modelul electoral al Găgăuziei nu poate fi reprodus la nivel național, pentru că ar fi imposibil de cumpărat un număr imens de alegători și de manipulare a votului pentru persoane decedate. În același timp, niciunul dintre cei care au fost pe scenă la Moscova nu are șanse să ajungă președinte (din motive care nu vor permite înscrierea candidaturii sau pentru că nu au aderență la public). Dacă vor ajunge în Parlament, vor putea fi folosiți doar pentru declarații fără consecințe, așa cum se întâmplă și acum cu deputații din ex-partidul Șor. O alianță cu Șor a fost refuzată chiar și de pro-rușii socialiști, în 2021. În plus, autoritățile au eliminat din cursa electorală pentru alegerile locale din toamna lui 2023 alte partide afiliate lui Șor, chestiune care se poate repeta în 2024. Reversul este că această situație ar putea fi folosită de Moscova pentru a transforma în victimă grupul Șor.
Ce face acum Rusia prin finanțarea unor grupări politice ce amenință cu mișcări separatiste, care susțin aderarea la UEE și pretind că apără drepturile găgăuzilor, nu reprezintă nicio practică nouă. În 2014, autoritățile din Găgăuzia au organizat chiar un referendum ilegal pentru aderarea UTA Găgăuzia la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Apoi, Moscova pune umărul la consolidarea unei rețele de indivizi care să lucreze pentru Kremlin prin preluarea de partide nesemnificative, transportul ilegal de bani cu avionul sau tirul, organizarea de proteste la adresa guvernării. Moscova nu mai mizează doar pe partide, ci și pe această rețea. O rețea care a dovedit că este capabilă să supraviețuiască interzicerii unor partide și excluderilor din campaniile electorale ale unor candidați. În același timp, rețeaua a putut să propulseze în funcții importante persoane total necunoscute – Evghenia Guțul și Tatiana Cociu (primar Orhei). Această rețea nu a funcționat doar în localitățile locuite preponderent de minorități rusofile.
O altă rețetă patentată de Moscova este divizarea spațiului politic pro-european prin convertirea la cauza aderării Republicii Moldova la UE a unor politicieni pro-ruși sau care au (avut) legături cu mafiotul fugar Vladimir Plahotniuc. În această categorie intră Ion Ceban, Irina Vlah, Ion Chicu (fost ministru în perioada lui Plahotniuc, care de curând a preluat Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, ce s-a clasat pe locul 4 la alegerile locale din 2023), Tudor Ulianovschi (fost ministru al Afacerilor Externe în timpul lui Plahotniuc, care și-a anunțat recent candidatura la prezidențiale). //
.jpg)
