Demontarea Legii Educației

Educația așteaptă în continuare un semnal de coerență care nu mai vine.

Camera Deputaților a votat o no­uă modificare adusă Legii Edu­ca­ției Naționale (LEN), prin adop­tarea Ordonanței de Urgență, da­tă pe ultima sută de metri ai mi­nis­teriatului Eca­te­ri­nei Andronescu. Astfel, deși noul ministru al Edu­ca­ției lansa în spa­țiul public la în­ceputul man­da­tu­lui mesaje li­niș­ti­toare privind odi­seea învă­ță­mân­tului românesc, ea continuă sub patronajul indirect, dar ferm al fostului ministru.

Situaţia educatorilor și învățătorilor

Pentru ciclul primar, principala mo­dificare, anticipată de un acord încheiat între sindicatele din învățământ și Ministerul Edu­cației pe 21 ianuarie, este eli­mi­narea studiilor universitare obli­gatorii în termen de șase ani pen­tru educatori și învățători. Ches­tiunea a făcut obiectul unui ar­ticol în sine publicat într-un nu­măr anterior al revistei 22, dar ceea ce merită subliniat este că si­tuația imposibilă în care erau puși educatorii şi învățătorii, obli­gați să se ducă să-și facă la re­pe­zeală o facultate, nu era nici­de­cum consecința LEN, ci o in­ter­pretare abuzivă a ei, în folosul fabricilor de diplome. Articolul VI din Ordonanța 92/2012 îi obli­ga pe educatori și învățători ca, în termen de șase ani de la data pu­blicării respectivului docu­ment, să obțină o diplomă de li­cență, fără de care nu ar mai fi putut profesa. Explicația fostului ministru era că, deși la prima ve­dere textul pare abuziv, el nu face decât să identifice o soluție mai puțin traumatizantă la efec­tele pretins perverse ale Legii Educației. Potrivit acesteia, des­ființarea categoriilor de educator și învățător și transformarea lor în profesor în preșcolar, respectiv primar avea, printre altele, ca scop tocmai posibilitatea înca­drării lor în grile superioare de salarizare. Legea, combinată cu normele metodologice adoptate apoi de minister, stipula pro­ce­duri concrete de echivalare.

Lucrurile au intrat însă în făgașul „nor­mal“: au fost abro­gate și artico­lul abu­ziv din or­donanță, dar și ar­ticolul 248, alin. 3, din LEN, ca­re în realitate schi­m­­ba titulatura și în­cadrarea res­pect­i­velor cadre didac­tice, deschizând ast­fel o portiță pentru posibile mă­riri de salariu, care ar fi putut ajun­ge, în cazul celor cu vechime, la 25%.

Cum se va intra la liceu?

Un al doilea punct important pri­vește modificarea metodologiei de admitere în liceu și a con­ți­nu­tului probelor susținute de elevi la examenul de capacitate, pre­cum și durata studiilor gim­na­ziale, respectiv liceale. Exa­me­nul de capacitate se va susține la limba română, matematică și, po­trivit ministrului Remus Pricopie, „va avea două componente noi, evaluări făcute în timpul anului școlar, în clasa a VIII-a, la lim­ba străină și informatică“. Fos­tul ministru Daniel Funeriu a cri­ticat măsura anunțată de mi­nis­ter, spunând că eliminarea pro­bei în cauză consolidează învă­ța­rea pe bază de reproducere me­canică și nu stimulează mo­bi­li­ta­tea intelectuală a elevilor can­to­nați în manuale și programe ne­reformate. Iar educația așteaptă în continuare un semnal de coe­rență care nu mai vine. Deja, se­riile de elevi din gimnaziu care se pregătesc, în doi-trei ani, pen­tru admiterea la liceu, se întreabă - din nou - cum va arăta această ad­mitere. Actuala clasă a opta mer­ge după vechiul sistem, an­te­rior Legii Funeriu, unde media generală şi media de la evaluarea naţională au, fiecare, o pondere de 50%.

O altă schimbare substanțială se referă la compoziția Consiliilor de administrație din școli. În ac­tuala lege, Consiliile, definite ca unic organism de conducere și de­cizie în școli, se deschideau în direcția unei proporționalități echi­tabile a prezenței părinților, în vreme ce în noua formă se prevede, la articolul 96, alineatul 2, că, „dintre membrii con­si­li­u­lui de administrație, alții decât directorul, 50% sunt cadre di­dactice alese de către personalul didactic al unității de învă­ță­mânt și 50% sunt reprezentanți ai părinților, ai autorităților ad­ministrației publice locale și ai operatorilor economici, după caz“.

Modificările preconizate în în­vă­țământul preuniversitar sunt în măsură să tulbure, din nou, ape­le în parcursul școlar al mai mul­tor generații de elevi, arun­cân­du-i într-o perpetuă stare de pro­vizorat și pe școlari, și pe pro­fe­sorii lor.

Limitarea autonomiei universitare

Cam la fel stau lucrurile și pentru învățământul superior. Or­do­nan­ța 92/2012, adoptată de Camera Deputaților cu minime mo­di­fi­cări, elimină posibilitatea ca rec­torii să anuleze pe cale ad­mi­nis­trativă diplomele de studii ob­ți­nute fraudulos. Cu alte cuvinte, universitățile sunt private de un drept elementar privind igiena aca­demică și controlul a pos­te­ri­ori asupra diplomelor. Trauma iden­titară a unui prim-ministru prins cu doctoratul plagiat pro­voacă, după cum se vede, mo­dificări de substanță în chiar ide­ea de autonomie universitară și în libertatea comunității aca­de­mice de a elimina frauda și im­postura, deși retragerea titlurilor este, în practica academică euro­peană - ușor mai veche și mai con­solidată decât cea românească -, rezervată instituțiilor de în­vă­țământ superior emitente.

O altă modificare semnificativă se referă la procedurile de acre­di­tare a școlilor doctorale, de unde se elimină posibilitatea apelului la evaluatori externi alternativi și se consfințește autoritatea unică a Consiliului Naţional de Ates­ta­re a Titlurilor, Diplomelor si Cer­tificatelor Universitare (CNATDCU). În vechea lege, la articolul 158 alin. 4 şi 5, se prevedea că „eva­lu­area școlilor doctorale se va face de către ARACIS sau de că­tre o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau din stră­inătate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetării și a rapoartelor CNATDCU re­fe­ri­toare la calitatea resurselor uma­ne“. Amendamentul nu mai amin­tește decât de procedura prin CNATDCU, eliminând orice re­fe­rire la agenții de calitate din stră­inătate.

Undă verde pentru corupție?

Bomboana de pe tort e cadoul oferit universităților care pot de acum, potrivit art. 129, alin 3, să acorde „prin contract dreptul de administrare și folosință asupra bunurilor patrimoniale so­cie­tăților comerciale sau aso­cia­ți­ilor în care are calitatea de aso­ciat sau acționar ori fundațiilor în care are calitatea de fon­da­tor, cu aprobarea senatului uni­versitar“, fără alte precizări, con­strângeri sau reglementări supli­mentare, spre deosebire de fosta formă a legii, unde se specifica ex­trem de clar că „dreptul de fo­lo­sință sau administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui aport al univer­sității la capitalul social al unei societăți comerciale, fundații sau asociații“. În contextul co­rupției din ce în ce mai evidente din anumite instituții de învăță­mânt superior, modificarea e o in­vitație deschisă pentru trans­ferul patrimoniului unive­rsită­ți­lor, mai cu seamă particulare, în direcția afacerilor private des­fă­șu­rate colateral de conducerea aces­tora. Grăitor în acest sens este ca­zul Universității „Vasile Goldiș“, din Arad, unde, la începutul lunii februarie a acestui an, procurorii şi ofiţerii Direcţiei Generale An­ti­corupţie (DGA) au descins la sediul central precum și la filiale din opt județe, au făcut per­che­ziții și au dispus începerea ur­mă­ririi penale pentru infracţiuni de luare de mită, dare de mită şi tra­fic de influenţă.

Ampla mișcare de reformare a sis­temului de educație, atât de do­ri­tă de profesori, elevi și studenți mai are așadar de așteptat. Uni­cul obiectiv vizibil al politicii Ca­binetului în materie de educație este schimbarea din temelii a re­formelor inițiate de LEN, fără ca îndărătul acestui pretins val re­voluționar să se mai afle, cel pu­țin în momentul actual, o filo­so­fie coerentă a reformării siste­mu­lui: corelarea ciclurilor de studii cu metodologia de admitere, ar­monizarea programelor cu o în­căr­cătură orară rezonabilă pentru elevi și, nu în ultimul rând, o atentă și inteligentă revizuire a programei de învățământ. Se re­marcă în continuare o stupefiantă lipsă de viziune în legătură cu ameliorarea calității învă­ță­mân­tului liceal, aflat într-o gravă de­rută - rezultatele foarte slabe la simularea de la bac vorbesc de la sine. Generații slab pregătite de li­ceeni vor umple în continuare băncile universităților de stat sub­finanțate și buzunarele fericiților patroni de universități par­ti­cu­la­re, favorizați de noile modificări aduse Legii Educației. //