Demontarea Legii Educației

Raluca Alexandrescu 12.03.2013

De același autor

Educația așteaptă în continuare un semnal de coerență care nu mai vine.

Camera Deputaților a votat o no­uă modificare adusă Legii Edu­ca­ției Naționale (LEN), prin adop­tarea Ordonanței de Urgență, da­tă pe ultima sută de metri ai mi­nis­teriatului Eca­te­ri­nei Andronescu. Astfel, deși noul ministru al Edu­ca­ției lansa în spa­țiul public la în­ceputul man­da­tu­lui mesaje li­niș­ti­toare privind odi­seea învă­ță­mân­tului românesc, ea continuă sub patronajul indirect, dar ferm al fostului ministru.

 

Situaţia educatorilor și învățătorilor

Pentru ciclul primar, principala mo­dificare, anticipată de un acord încheiat între sindicatele din învățământ și Ministerul Edu­cației pe 21 ianuarie, este eli­mi­narea studiilor universitare obli­gatorii în termen de șase ani pen­tru educatori și învățători. Ches­tiunea a făcut obiectul unui ar­ticol în sine publicat într-un nu­măr anterior al revistei 22, dar ceea ce merită subliniat este că si­tuația imposibilă în care erau puși educatorii şi învățătorii, obli­gați să se ducă să-și facă la re­pe­zeală o facultate, nu era nici­de­cum consecința LEN, ci o in­ter­pretare abuzivă a ei, în folosul fabricilor de diplome. Articolul VI din Ordonanța 92/2012 îi obli­ga pe educatori și învățători ca, în termen de șase ani de la data pu­blicării respectivului docu­ment, să obțină o diplomă de li­cență, fără de care nu ar mai fi putut profesa. Explicația fostului ministru era că, deși la prima ve­dere textul pare abuziv, el nu face decât să identifice o soluție mai puțin traumatizantă la efec­tele pretins perverse ale Legii Educației. Potrivit acesteia, des­ființarea categoriilor de educator și învățător și transformarea lor în profesor în preșcolar, respectiv primar avea, printre altele, ca scop tocmai posibilitatea înca­drării lor în grile superioare de salarizare. Legea, combinată cu normele metodologice adoptate apoi de minister, stipula pro­ce­duri concrete de echivalare.

Lucrurile au intrat însă în făgașul „nor­mal“: au fost abro­gate și artico­lul abu­ziv din or­donanță, dar și ar­ticolul 248, alin. 3, din LEN, ca­re în realitate schi­m­­ba titulatura și în­cadrarea res­pect­i­velor cadre didac­tice, deschizând ast­fel o portiță pentru posibile mă­riri de salariu, care ar fi putut ajun­ge, în cazul celor cu vechime, la 25%.

 

Cum se va intra la liceu?

Un al doilea punct important pri­vește modificarea metodologiei de admitere în liceu și a con­ți­nu­tului probelor susținute de elevi la examenul de capacitate, pre­cum și durata studiilor gim­na­ziale, respectiv liceale. Exa­me­nul de capacitate se va susține la limba română, matematică și, po­trivit ministrului Remus Pricopie, „va avea două componente noi, evaluări făcute în timpul anului școlar, în clasa a VIII-a, la lim­ba străină și informatică“. Fos­tul ministru Daniel Funeriu a cri­ticat măsura anunțată de mi­nis­ter, spunând că eliminarea pro­bei în cauză consolidează învă­ța­rea pe bază de reproducere me­canică și nu stimulează mo­bi­li­ta­tea intelectuală a elevilor can­to­nați în manuale și programe ne­reformate. Iar educația așteaptă în continuare un semnal de coe­rență care nu mai vine. Deja, se­riile de elevi din gimnaziu care se pregătesc, în doi-trei ani, pen­tru admiterea la liceu, se întreabă - din nou - cum va arăta această ad­mitere. Actuala clasă a opta mer­ge după vechiul sistem, an­te­rior Legii Funeriu, unde media generală şi media de la evaluarea naţională au, fiecare, o pondere de 50%.

O altă schimbare substanțială se referă la compoziția Consiliilor de administrație din școli. În ac­tuala lege, Consiliile, definite ca unic organism de conducere și de­cizie în școli, se deschideau în direcția unei proporționalități echi­tabile a prezenței părinților, în vreme ce în noua formă se prevede, la articolul 96, alineatul 2, că, „dintre membrii con­si­li­u­lui de administrație, alții decât directorul, 50% sunt cadre di­dactice alese de către personalul didactic al unității de învă­ță­mânt și 50% sunt reprezentanți ai părinților, ai autorităților ad­ministrației publice locale și ai operatorilor economici, după caz“.

Modificările preconizate în în­vă­țământul preuniversitar sunt în măsură să tulbure, din nou, ape­le în parcursul școlar al mai mul­tor generații de elevi, arun­cân­du-i într-o perpetuă stare de pro­vizorat și pe școlari, și pe pro­fe­sorii lor.

 

Anularea diplomelor
Art. 146, modificat: „Rectorul, cu aprobarea senatului universitar, poate solicita instanței competente anularea unui certificat sau a unei diplome de studii atunci când se dovedește, prin acțiuni de control intern, control al Ministerului Educației Naţionale sau o constatare a organelor abilitate ale statului, că s-a obținut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară“.

Limitarea autonomiei universitare

Cam la fel stau lucrurile și pentru învățământul superior. Or­do­nan­ța 92/2012, adoptată de Camera Deputaților cu minime mo­di­fi­cări, elimină posibilitatea ca rec­torii să anuleze pe cale ad­mi­nis­trativă diplomele de studii ob­ți­nute fraudulos. Cu alte cuvinte, universitățile sunt private de un drept elementar privind igiena aca­demică și controlul a pos­te­ri­ori asupra diplomelor. Trauma iden­titară a unui prim-ministru prins cu doctoratul plagiat pro­voacă, după cum se vede, mo­dificări de substanță în chiar ide­ea de autonomie universitară și în libertatea comunității aca­de­mice de a elimina frauda și im­postura, deși retragerea titlurilor este, în practica academică euro­peană - ușor mai veche și mai con­solidată decât cea românească -, rezervată instituțiilor de în­vă­țământ superior emitente.

O altă modificare semnificativă se referă la procedurile de acre­di­tare a școlilor doctorale, de unde se elimină posibilitatea apelului la evaluatori externi alternativi și se consfințește autoritatea unică a Consiliului Naţional de Ates­ta­re a Titlurilor, Diplomelor si Cer­tificatelor Universitare (CNATDCU). În vechea lege, la articolul 158 alin. 4 şi 5, se prevedea că „eva­lu­area școlilor doctorale se va face de către ARACIS sau de că­tre o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau din stră­inătate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetării și a rapoartelor CNATDCU re­fe­ri­toare la calitatea resurselor uma­ne“. Amendamentul nu mai amin­tește decât de procedura prin CNATDCU, eliminând orice re­fe­rire la agenții de calitate din stră­inătate.

 

Gimnazial de patru ani
Pe 26 februarie, Comisia de învățământ a Camerei Deputaților a adoptat amendamentul depus de ministrul Educației, Remus Pricopie, privind revenirea la gimnaziul de patru ani, în loc de cinci. Se vor modifica, de asemenea, anumite probe susținute la examenul de capacitate, cu aplicare din anul 2016, în sensul eliminării probei transdisciplinare la matematică și științe, prin modificarea art. 74 alin. 5 din LEN.

Undă verde pentru corupție?

Bomboana de pe tort e cadoul oferit universităților care pot de acum, potrivit art. 129, alin 3, să acorde „prin contract dreptul de administrare și folosință asupra bunurilor patrimoniale so­cie­tăților comerciale sau aso­cia­ți­ilor în care are calitatea de aso­ciat sau acționar ori fundațiilor în care are calitatea de fon­da­tor, cu aprobarea senatului uni­versitar“, fără alte precizări, con­strângeri sau reglementări supli­mentare, spre deosebire de fosta formă a legii, unde se specifica ex­trem de clar că „dreptul de fo­lo­sință sau administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui aport al univer­sității la capitalul social al unei societăți comerciale, fundații sau asociații“. În contextul co­rupției din ce în ce mai evidente din anumite instituții de învăță­mânt superior, modificarea e o in­vitație deschisă pentru trans­ferul patrimoniului unive­rsită­ți­lor, mai cu seamă particulare, în direcția afacerilor private des­fă­șu­rate colateral de conducerea aces­tora. Grăitor în acest sens este ca­zul Universității „Vasile Goldiș“, din Arad, unde, la începutul lunii februarie a acestui an, procurorii şi ofiţerii Direcţiei Generale An­ti­corupţie (DGA) au descins la sediul central precum și la filiale din opt județe, au făcut per­che­ziții și au dispus începerea ur­mă­ririi penale pentru infracţiuni de luare de mită, dare de mită şi tra­fic de influenţă.

Ampla mișcare de reformare a sis­temului de educație, atât de do­ri­tă de profesori, elevi și studenți mai are așadar de așteptat. Uni­cul obiectiv vizibil al politicii Ca­binetului în materie de educație este schimbarea din temelii a re­formelor inițiate de LEN, fără ca îndărătul acestui pretins val re­voluționar să se mai afle, cel pu­țin în momentul actual, o filo­so­fie coerentă a reformării siste­mu­lui: corelarea ciclurilor de studii cu metodologia de admitere, ar­monizarea programelor cu o în­căr­cătură orară rezonabilă pentru elevi și, nu în ultimul rând, o atentă și inteligentă revizuire a programei de învățământ. Se re­marcă în continuare o stupefiantă lipsă de viziune în legătură cu ameliorarea calității învă­ță­mân­tului liceal, aflat într-o gravă de­rută - rezultatele foarte slabe la simularea de la bac vorbesc de la sine. Generații slab pregătite de li­ceeni vor umple în continuare băncile universităților de stat sub­finanțate și buzunarele fericiților patroni de universități par­ti­cu­la­re, favorizați de noile modificări aduse Legii Educației. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2023 Revista 22