De același autor
Ministerul Educației Naționale (MEN) a modificat peste noapte tipul de subiecte la evaluarea națională și la bacalaureat. Două zile mai târziu, a dat înapoi, nu integral, ci printr-o amânare a aplicării sistemului pentru sesiunea din 2020. Fără o consultare prealabilă cu principalii actori instituționali și profesionali implicați (Consiliul Național al Elevilor, Federația Părinților, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“), fără un ministru titular al portofoliului și, fapt devenit obișnuință pentru sistemul românesc de învățământ, în toiul anului școlar, elevii de clasa a VIII-a și a XII-a aflau că modalitățile de evaluare a cunoștințelor lor la sfârșitul ciclurilor se modifică. Nu oricum, ci aplicând un sistem în care 40% din cunoștințe urmează a fi verificate în sistem grilă, inclusiv la materii precum româna sau istoria.
Reacțiile au apărut imediat: de la cele ale organizațiilor și sindicatelor până la ale profesorilor direct implicați în pregătirea elevilor pentru examenele vizate de modificări. Concluzia generală care s-a desprins în cele două zile cât i-au trebuit ministerului până să decidă amânarea acestei măsuri a fost că sistemul grilă va conduce la o promovabilitate artificială, dat fiind gradul extrem de redus de dificultate a subiectelor. În plus, introducerea „itemilor obiectivi“, cum se numesc grilele în jargonul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE), la materii precum româna sau istoria reduce până la dispariție posibilitatea testării și evaluării unor competențe obligatorii la sfârșitul gimnaziului și liceului, cum ar fi exprimarea și scrierea corectă din punct de vedere gramatical, capacitatea de a citi și de a înțelege în mod activ un text dat și de a-l interpreta. Cu alte cuvinte, textele grilă, mai cu seamă la aceste materii, nu mai pot identifica și depuncta, acolo unde este cazul, analfabetismul de bază și cel funcțional, în condițiile în care, potrivit testelor PISA și rapoartelor întocmite pe baza cifrelor furnizate de MEN, 42% din elevii de 15 ani sunt analfabeți funcționali.
Știrea i-a luat prin surprindere până și pe oficiali ai CNEE: dacă citim printre rândurile declarațiilor oficiale, citate de Edupedu.ro, aflăm că decizia „a fost o părere a conducerii Ministerului Educației, CNEE și-a spus punctul de vedere, dar s-a luat această decizie“. Interesantă este și motivația expusă de același oficial, care denotă totala lipsă de viziune și concentrarea pe unicul obiectiv al ameliorării punctajelor finale: „S-a considerat că, în felul acesta, se va reduce diferența în notele obținute de elevi la contestații. Au fost cazuri unde diferența dintre evaluarea de la examen și cea de la contestație a fost destul de mare. Introducând acești itemi obiectivi, se mai reduce decalajul de punctaj“.
Primul aspect complet ignorat de minister a fost cel al conformității cu legea: potrivit Legii învățământului, modalitățile de examinare aferente anului în curs nu pot fi modificate după începerea anului școlar.
Un al doilea aspect este cel legat de consultarea actorilor implicați în mod direct: elevii și profesorii. Reacțiile de surpriză și protest la anunț au arătat lipsa de transparență în procesul de luare a deciziei. Evident că au apărut și yes-men-ii. De notat în acest context graba penibilă a Federației Părinților de a aplauda anunțul făcut de minister, deși, conform declarațiilor făcute de chiar reprezentanții acesteia, decizia ministerului a fost strict unilaterală.
Un al treilea aspect menit să întregească tabloul dezolant revelat de colțul de perdea ridicat prin această decizie este efectul previzibil al introducerii grilei într-un sistem de învățământ aflat în scădere în clasamentele internaționale care măsoară analfabetismul funcțional (vezi testele PISA pe 2015). Este nevoie de o reformă a bacalaureatului, dar ea trebuie să respecte în primul rând principiile de bază ale elaborării oricărei politici publice, anume consultarea largă, transparența și predictibilitatea. Ar trebui apoi să definească în mod clar și convingător viziunea, obiectivele reformei, așa cum alte țări europene o fac (de exemplu, reforma bacalaureatului în Franța).
Într-un raport publicat la începutul lui octombrie 2018, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International Institute for Democracy and Electoral Assistance - IDEA) analizează starea democrației actuale la nivel global și reface evoluțiile, din perspectiva indicatorilor folosiți, în perioada 1975-2017. Pentru perioada 2013-2017, România începe să stea din ce în ce mai prost în clasament, ocupând un nedorit loc fruntaș în topul țărilor cu declin accentuat al calității democrației. Din cele 12 țări prezente în acest clasament, 3 sunt din Europa (Polonia, Ungaria și România). Unul dintre punctele nevralgice este tocmai elaborarea netransparentă și nepredictibilă a politicilor publice.
Ministerul Educației a făcut din nou proba lipsei totale de interes față de ameliorarea calității învățământului, într-o ignorare vinovată a vocilor și opiniilor actorilor angajați în sistemul educațional. Încadrându-se perfect, de altminteri, în dezastrul general al actualei guvernări PSD-ALDE.
