Victoria sistemului ticăloșit

Pe vremea lui Ceaușescu, se spunea în glu­mă că bulevardul care duce la Casa Po­po­rului s-ar numi de fapt Bulevardul Vic­to­riei Socialismului Asupra Întregului Po­por. Astăzi cred că putem vorbi, fără să mai putem zâmbi, despre victoria „sis­temului ticăloșit“ asupra întregului popor, deși timp de zece ani am avut un pre­ședinte care ne-a promis că-l va învinge. De fapt, și în mandatele sale sistemul s-a întărit și se simte foarte bine. Mai mult, la sfârșitul săptămânii, Liviu Dragnea a respins imperturbabil toate acuzațiile re­zultate din investigațiile realizate de RISE Project ca făcând parte dintr-o campanie împotriva sa și a PSD orchestrată de... Geor­ge Soros, adică de un străin, miliar­dar și filantrop, devenit Marele Satan pen­tru toți populiștii din raza de acțiune a Kremlinului. Nu este greu să vezi că Liviu Dragnea și Viktor Orbán cântă aceeași par­titură, scrisă de Putin, patronul klep­to­cra­ților de pretutindeni. Pe de altă parte, protestul anticorupție din Capitală abia a adunat câteva sute de oameni, iar reacțiile partidelor de opoziție au fost anemice și superficiale, căci și opoziția, cu excepția USR, face parte din „sistem“. Mai mult, SRI a tăcut mâlc, iar DNA a anunțat crip­tic că unele dintre aspectele semnalate de RISE Project fac obiectul unui dosar pe­nal. Cam puțin, având în vedere că faptele semnalate de jurnaliști se încadrează în intervalul 2005-2011.

Și totuși, materialele publicate de RISE Pro­ject ar fi trebuit să provoace un cu­tremur la nivelul administrației, clasei po­litice și al societății. Ele radiografiază ana­tomia „sistemului“, sugerând și meca­nis­me­le sale de supraviețuire. Pe scurt, din NOTA redactată de lucră­to­rii DGPI în 2011, publicată de RISE Project, rezultă o schemă simplă de jefuire a banilor publici în favoarea PSD și a liderilor săi: o companie de stat, preluată, po­sibil fraudulos, de oa­meni de bază ai partidului, obține fonduri substanțiale de la stat sau de la județ; apoi drenează o parte sub­stanțială din bani către partid, pentru finanțarea campaniilor electorale. În cazul de față vorbim de județul Teleorman, con­dus de Liviu Dragnea, de compania Tel Drum, beneficiară a contractelor finanțate cu credite de sute de milioane de euro, și de campaniile electorale din 2008-2009. Tel Drum, scrie RISE, ar fi deținută de Drag­nea prin acțiuni la purtător. Aceste suspiciuni au fost însă reflectate în presă încă din 2011 și nimeni nu a făcut nimic! Detaliile concrete ale caracatiței, inclusiv încasarea unor sume importante pentru lucrări neefectuate, se cunosc. Ceea ce ne frapează însă este continuitatea „siste­mu­lui“, care se bazează pe exploatarea com­paniilor de stat, ca atare, sau preluate de grupuri infracționale organizate de sor­gin­te politică, și de complicități perene la ni­velul instituțiilor. Astfel, dosarele de­cli­na­te în 2011 către Parchet, potrivit șefului Poliției de atunci, chestorul Liviu Popa, nu au avut consecințe; SRI, condus atunci de George Maior, nu s-a atins de Dragnea; nici DNA, păstorit la vremea respectivă de Daniel Morar. Amintim, de asemenea, că ministru de Interne era PDL-istul Traian Igaș, iar președinte însuși Traian Băsescu, cel cu „țepele“ din Piața Victoriei. Dar nu ne mirăm, dacă ne amintim cum se apă­rau reciproc Dragnea și Elena Udrea, tot în 2011, când Comisia Europeană a sus­pen­dat plățile din cadrul Axei 2 a Pro­gra­mului Operațional Regional, din cauza unor nereguli descoperite în Teleorman, Buzău – ambele conduse de PSD - și în Il­fov, județ adjudecat de PDL. Evident, pen­tru Dragnea, vina era undeva la CE, pen­tru că Soros nu se inventase încă!

Între timp, Elena Udrea a fost trimisă în ju­decată pentru contribuția ei la func­țio­na­rea „sistemului“, în schimb Liviu Drag­nea a ajuns să conducă România. Rețeaua care-l acoperă în servicii și în parchete pare să fie mai puternică. Și acoperirea mediatică funcționează, dacă ne amintim că Antena 3 acuza RISE Project că ar dori de fapt să distragă atenția de la tulburările din interiorul DNA. Am regăsit acest tip de complicități și pe vremea Guvernului Năs­tase: procurorul Alexandru Lele, care a îndrăznit să atace mafia traficului cu carburanți în 2001, a fost forțat să iasă din magistratură, procurorul Cristian Panait s-a sinucis în condiții suspecte, iar familia Tarău, care făcea obiectul anchetei - dar finanța PSD! –, prosperă în continuare, netulburată.

De când PSD a câștigat alegerile în 2016, „sistemul“ a lansat o contraofensivă fe­roce împotriva ordinii instituționale ca­re garantează un control asupra func­ționării „sistemului“. Tot pe site-ul RISE Project putem urmări suita de falsuri și tertipuri de tip bolșevic prin care PSD, prin neo­bo­situl Șerban Nicolae, a reușit să elaboreze o lege care scoate numirea șefului DIPI de sub controlul CSAT. Ne întrebăm cu în­grijorare dacă aceste procedee nu se aplică cumva și în alte instituții publice sus­pec­tate a fi devenit instrumente ale pro­mo­vă­rii intereselor PSD. Sperăm că nu va fi ca­zul CCR, deși acolo taie și spânzură tocmai Daniel Morar, procuror șef al DNA în 2011, și Mona Pivniceru, sub conducerea iliescianului Valer Dorneanu. Mărturisim însă că, până la proba contrarie, nici ac­tuala conducere a DNA nu ne-a convins că se ocupă serios de presupusa mafie din Teleorman. Cât despre SRI, ne întrebăm dacă mai știe că anticorupția este un obi­ectiv de securitate națională.

Asistăm deci la o nouă campanie de subor­donare a statului intereselor structurilor mafiote. Sistemul se dovedește profitabil și redutabil. Opozanții săi sunt puțini și dezorganizați. Ce mai poate opri oare mar­șul triumfal al „sistemului“ asupra în­tre­gului popor?