Cine a premeditat violențele din 10 august

Dacă procurorii vor rămâne în afara controlului politic, poate vor reuși să descâlcească întreaga dramă de pe 10 august, ceva mai repede decât au instrumentat dosarul Mineriadei din iunie 1990.

Sabina Fati 14.08.2018

De același autor

 

Represiunea de la mitingul diasporei din 10 august seamănă într-un fel cu mineriada din 13-15 iunie 1990, doar că, de această dată, jandarmii au făcut singuri „treaba murdară“ dorită de guvernanți, iar justiția nu mai e controlată de putere.

 

Violența care avea să se întâmple a fost anunțată nu doar de provocatorii de pe rețelele sociale care se arătau de acord cu orice mișcare care va duce la căderea Executivului, ci și de liderul PSD, Liviu Dragnea, care, cu o seară înainte, „spera“ că „vor fi proteste pașnice“, adăugând cumva cinic că „fiecare decide“ acolo „ce vrea să facă“. În același timp, un personaj ciudat, originar din Videle, județul Teleorman, Ovidiu Grosu, autointitulat „adevăratul organizator“ al mitingului diasporei, a vorbit despre „o revoluție“ însoțită de „flăcări, fum și sânge pe străzi“: „dacă jandarmul îmi pune bastonul în gât sau pistolul în cap eu am dreptul să-i iau viața“. Grosu a fost pus înaintea protestului sub acuzare de DIICOT, dar obiectivul anunțat de acesta și-a urmat cursul și, într-adevăr, în noaptea de 10 august, protestul a fost cu gaze lacrimogene, bătăi crunte încasate de manifestanți pașnici, incendii și spargeri ale provocatorilor.

 

Numărul mare al jandarmilor, mulți dintre ei aduși de la Craiova, din fieful Olguței Vasilescu, una dintre pupilele lui Liviu Dragnea, a fost determinat de o solicitare a lui Emanuel Cioacă, apropiat al PSD, care în numele diasporei a cerut la Primăria Generală autorizație pentru un miting de un milion de persoane. Autorizarea nu a mai avut loc, fiindcă Cioacă nu era reprezentantul niciunei organizații serioase, dar efectivele jandarmilor au fost supradimensionate pe măsura solicitării sale.

 

Privind retrospectiv, există suspiciunea premeditării, a unui scenariu violent care să compromită protestele pașnice care au avut loc din februarie 2017 încoace, de la vestita OUG 13, prin care se dorea grațierea generală a demnitarilor cu dosare penale.

 

Chiar și scandalul plăcuțelor suedeze de înmatriculare cu mesajul anti-PSD, care a devenit slogan național al opozanților guvernamentali, a funcționat ca un teasing de campanie publicitară. O formulă care s-a devulgarizat prin dimensiunea generalizată care a urmat, dar care i-a mobilizat pe cei care nu erau obișnuiții protestelor, pe expații care fuseseră chemați la mitingul mamut încă de-acum câteva luni, dar și pe alții, care au găsit-o amuzantă. Poate că nu a fost o tactică planificată, dar a avut efectele dorite: a adunat în fața guvernului o mulțime care nu era întru totul pregătită să facă față provocărilor.

 

Pentru prima dată, de la începutul protestelor, la tribuna ad-hoc din fața guvernului s-au ținut, la începutul serii, discursuri care îndemnau la violență și le cereau celor din Piața Victoriei să intre cu forța în guvern. În mod normal, obișnuiții Pieței ar fi ripostat, le-ar fi cerut vorbitorilor să plece, s-ar fi delimitat de ei, dar de data aceasta auditoriul nu era același. La fel s-a întâmplat și cu cei care au forțat zidul jandarmilor, nu au fost, inițial, izolați de protestatarii din jur, care n-au înțeles imediat că e vorba despre niște provocatori.

 

Mai târziu, când grupurile violente puteau fi clar identificate, fiindcă mulțimea s-a retras, jandarmii le-au lăsat să se desfășoare, pentru a-și crea în acest fel motivația „legală“ să intervină în forță. Nu e clar dacă au fost instruiți să-i bată pe toți cei pe care-i văd în fața lor sau dacă lucrurile au avut loc sub impulsul instinctelor acestora.

 

Întrebarea este dacă procurorii vor putea nu doar să-i găsească pe jandarmii și pe protestatarii violenți, ci și dacă vor putea identifica strategia de provocare care a premers mitingului diasporei. Dacă vor putea găsi eventualele conexiuni dintre cei aflați la putere și cei care au pus în operă provocările. Dacă, dincolo de persoanele vinovate de rănirea celor aproape 500 de protestatari pașnici, vor putea fi arătați cu degetul adevărații responsabili ai dramei care a avut loc în noaptea de 10 august.

 

Cu ajutorul filmărilor și postărilor de pe rețelele sociale responsabilitățile individuale pot fi anchetate rapid. Într-un stat puternic, însă, serviciile secrete ar fi trebuit să prevadă ce urmează să se întâmple și să prevină derapajele. Serviciul Român de Informații susține că a trimis înainte de protest toate datele necesare Ministerului de Interne, inclusiv Direcției Generale de Management Operațional, unde există un reprezentant al SRI. Cel mai mare serviciu de informații autohton a lăsat să se înțeleagă, fără să precizeze nimic în clar, că lucrurile au scăpat de sub control din cauza șefilor Internelor, care fie n-au luat în serios avertismentele SRI, fie le-au ignorant deliberat. În ambele situații, ministrul Carmen Dan și șefii operativi din minister vor trebui să răspundă în fața procurorilor.

 

Deocamdată, procurorii militari primesc încă plângerile celor care au avut de suferit de pe urma jandarmilor, pe care le strâng într-un singur dosar penal pentru „purtare abuzivă și abuz în serviciu“. Fostul premier Dacian Cioloș a depus împreună cu 16 organizații neguvernamentale un denunț la Parchet prin care solicită începerea urmăririi penale în cazul prefectului Capitalei, Speranţa Clişeru, și ministrului de Interne, Carmen Dan.

 

Dacă procurorii vor rămâne în afara controlului politic, poate vor reuși să descâlcească întreaga dramă de pe 10 august, ceva mai repede decât au instrumentat dosarul Mineriadei din iunie 1990.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22