De același autor
În ultimii cinci ani, partidele importante au diluat competiția pentru alegerea primarilor, au călcat în picioare principiile democratice, punând mai presus de orice interesul imediat. Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor locale, un jurnalist, Liviu Avram, are un plan prin care încearcă să convingă Curtea Constituțională că, pentru cetățeni și pentru candidați deopotrivă, e importantă revenirea la alegerile din două tururi de scrutin. Liviu Avram face o demonstrație împotriva întregului sistem politic anchilozat.
Toate marile partide autohtone au votat în diferite etape pentru alegerea primarilor dintr-un singur tur. Contracția democratică în această cauză nu a contat. Traian Băsescu, pe vremea când era președinte, a încurajat această idee și a promulgat legea în 2011, crezând că era în avantajul partidului său. În 2015, aceeași lege revotată în parlament, păstrând principiul viciului, a fost promulgată de Klaus Iohannis. Modificarea importantă cerută cu această ocazie de PNL și acceptată în final de PSD a fost ca președinții consiliilor județene să fie aleși de consiliu, nu în mod direct, cum s-a întâmplat până acum.
Liberalii și Iohannis n-au învățat nimic din istoria interesului păgubos de moment, imaginându-și că de data aceasta ei vor fi beneficiarii. Logica democratică a fost dată la o parte din nou. PSD, partidul cu cea mai puternică infrastructură, a susținut în ultimii cinci ani alegerea primarilor dintr-un singur tur, mizând pe electoratul său numeros, în vreme ce PNL, deși în 2011 s-a opus, în 2015 a calculat că cei mai mulți primari social-democrați au probleme de corupție și vor fi puși în corzi de Direcția Națională Anticorupție (DNA), iar edilii care proveneau din PDL vor rămâne oricum pe poziții. Liberalii au votat, deci, fără să se gândească prea mult această lege și n-au contestat-o la Curtea Constituțională. Încercările lor ulterioare de corectare a erorii au fost neconvingătoare și fără efecte.
Cercetările făcute Expert Forum demonstrează cât de nociv a fost acest sistem prin care un candidat poate ajunge primar și cu 20% din voturi. Din studiile acestei organizații rezultă că 80% dintre actualii primari și-ar putea păstra fotoliile, în cazul în care alegerea primarilor va avea loc dintr-un singur tur de scrutin.
Acest sistem are multimple dezavantaje, între care:
1) perpetuează clientelismul;
2) menține pozițiile baronilor locali;
3) îi conservă pe candiații migratori;
4) îi elimină pe reprezentanții partidelor mici, care, altminteri, ar putea între cele două tururi să-și negocieze voturile;
5) dezavantajează competiția;
6) nu oferă electoratului șansa de a alege în urma unor dezbateri serioase;
7) primarul ales într-un singur tur nu are suficientă legitimitate, findcă adesea nu strânge nici jumătate din voturile exprimate.
Clasa politică autohtonă a convertit aceste dezavantaje în beneficii succesive pentru PSD, PDL, PNL. Conformismul, lenea și mai ales interesele personale și de grup ale politicienilor au lucrat în defavoarea cetățeanului.
Pe ultima sută de metri, când fiecare formațiune și-a făcut deja socotelile, a făcut toate blaturile posibile, a bătut palma cu adversarul în spatele cortinei, totul s-ar putea schimba, datorită unui jurnalist care crede în democrație și justiție.
Pentru a răsturna situația în favoarea cetățeanului, Liviu Avram, de la Adevărul, s-a înscris în cursa pentru Primăria Generală a Bucureștiului, cu o listă de 3 susținători. Înscrierea sa a fost respinsă, pentru că avea nevoie de 18.000 de semnături (1% din numărul locuitorilor, conform legii). Fiindcă i-a fost respinsă candidatura, jurnalistul a făcut contestație și cu această ocazie a ridicat două excepții de neconstituționalitate față de Legea alegerilor locale: numărul prea mare de semnături cerute de lege, ceea ce reprezintă o „ingerință excesivă asupra dreptului de a fi ales“, și articolul din aceeași lege prin care se stabilește alegerea primarilor dintr-un singur tur.
Instanța i-a admis excepția de neconstituționalitate și acum Curtea Constituțională este obligată să se pronunțe asupra acestor două lucruri atât de sensibile. Tot ceea ce n-au vrut să schimbe politicienii poate schimba un jurnalist, căruia îi pasă cu adevărat de mersul democrației în România. Liviu Avram nu a avut nevoie de avocat în fața judecătorilor și a decis să se reprezinte singur și în fața Curții Constituționale, tocmai pentru a demonstra că nu resursele primează, ci justețea argumentului.