Salamul, Giulianul și Jupânul

  Chiar dacă nunta s-a ținut până la urmă în codru, din cauza miilor de șobolani ninja care vroiau să invadeze str. Sf. Elefterie din București. Și tata socru nu putea monta o nouă reprimare, cu noul stoc de lacrimogene al Jandarmeriei, chiar în apropierea mirilor și nuntașilor. Deși gazele sunt neletale și parfumate cu trandafiri. Dar trandafirii de azi au aromă de pucioasă de la PRM, plus duhori de la vechile mineriade.

    Revenind la lobbyistul Giuliani – în paralel și avocatul președintelui SUA, ceea ce nu e chiar cușer, iar trecutul glorios nu autorizează derapajele din prezent – dl Maior a câștigat partida: un cetățean privat, care pe deasupra face lobby pentru niște infractori, nu reprezintă nicio instituție a statului american. Reprezintă în schimb diverși clienți dubioși: muhajedini teroriști, agenți ruși și, de ce nu?, pe un anumit șef mustăcios de partid din țărișoară. Era oricum uimitoare revelația lui Giuliani despre „protocoalele secrete” – nici măcar avocățească, pentru că orice avocat se întreabă mai întâi dacă protocoalele erau nelegale în momentul când au fost încheiate și probabil Giuliani a auzit că FBI face cam același lucru. Iar chestiunea cu „amnistia” era cusută cu ață fosforescentă.

    Asta n-a împiedicat vuvuzelele mediatice ale PSD să încerce să facă din „scrisoarea lui Giuliani” un tsunami diplomatic. Deși era clar că manevra diversionistă purta tot semnătura socrului mare de la nuntă. Care socru, speriat de protestele puse la cale de nemilosul Iohannis, a ales să se refugieze cu mirii și nuntașii la palatul lui Ceaușescu. Deghizat într-un fel de scripcar cu sacou vișiniu și cravată asortată (lipsea doar o pălărie neagră, poate fiindcă, cum zicea superior același Iohannis, pălăria era „prea mare pentru el”), ca să pară că îl acompania pe Florin Salam. Trubadurul a fost adus de un amic al lui ginerică taman de la Galați, unde a lăsat neterminată o nuntă de bonton manelist. Daddy îl putea acompania mai ales la celebra piesă „Am relații peste tot”, cântând refrenul: „Am relații peste tot/ Sunt șef declar mafiot/ Gaborii n-au nicio probă/ Că-s din lumea interlopă.”

   Câțiva șobolani perseverenți au pătruns totuși în apropierea filtrelor de pază de la Snagov ce verificau nuntașii și au difuzat stereo un șlagăr cu celebrul slogan al diasporei către PSD – pe lângă alte urări cu executare. Fiecare cu repertoriul lui. Sau, tot cu vorba lui Salam, „una rece, una caldă”. 

    Dincolo de nunțile kitsch ale cleptocrației PSD, treaba cu amnistia e serioasă. Iar aterizarea lui Nicolicea într-o funcție în guvern nu e de bun augur. Daddy a făcut chef mare, numai bun de valorificat politic, la nunta fiului, ca să înece efectul scrisorii lui Andronescu în ebrietatea convivială și ritmurile lui Salam. Pe urmă, a resetat agenda publică pe subiectul Giuliani și a scris misive „justițiare” pe Facebook. N-au prea ieșit combinațiile cu Giuliani, omul a recunoscut că a fost plătit ca să cânte aria amnistiei, dar Daddy are ambâț și va încerca probabil pe alte căi să strecoare „nucleara” la Guvern.

    Șmecherașul se și vede albit de infracțiuni și instalat la Cotroceni. Se pare că  îi place la nebunie să-l imite pe Băsescu, a se vedea și nunțile odraslelor la Palatul Snagov. Se visează și în vizită oficială pe Pennsylvania Avenue, după ce mai găsește un lobbyist (după Broidy și Giuliani) care să-i susure lui Trump la ureche să-l invite, în perspectiva vreunui „deal”. După care poate audia vesel, poate la o altă nuntă, trilurile lui Salam: „Iar am pus-o, iar am pus-o/ Vă dau clasă și v-am spus-o/ Iar am pus-o și-am s-o pun/ Ca să mă știți de jupân.”

    Chiar dacă nu i-a ieșit figura cu Giuliani, Daddy tot a reușit să abată agenda publică de la represiunea din 10 august, moartea tragică și eroică a lui Ilie Gâzea, pesta porcină care atestă inteligența guvernanților, mult inferioară celei a animalelor sacrificate și războiul lui Tudorel cu justiția independentă. Timp de câteva zile, toată lumea a combătut teoriile din scrisoarea semnată de Giuliani contra unui cec gras – așa că Daddy tot a spus „bingo”.

   Totuși, mai e o speranță: Vasilica va ezita să semneze OUG cu amnistia și grațierea pentru că „amnistia” e un cuvânt cu prea multe consoane ca să poată fi nimerit ușor. Iese probabil „anemia”. Și nici cu „grațierea” nu se știe niciodată.